Sari la conținut

Thoriu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Thoriu

ActiniuThoriuProtactiniu
Ce
 
(232)
90
Th
 
               
               
                                   
                                   
                                                               
                                                               
Th
Uqb
Tabelul completTabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, Număr Thoriu, Th, 90
Serie chimică Actinide
Grupă, Perioadă, Bloc 3, 7, f
Densitate 11710 kg/m³
Culoare cenușiu
Număr CAS 7440-29-1
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică u
Rază atomică pm
Rază de covalență pm
Rază van der Waals pm
Configurație electronică [Rn] 6d2 7s2
Electroni pe nivelul de energie 2, 8, 18, 32, 18, 10, 2
Număr de oxidare 4, 3, 2, 1
Oxid
Structură cristalină cubică
Proprietăți fizice
Fază ordinară solid
Punct de topire 1842 °C 2115 K
Punct de fierbere 4788 °C 5061 K
Energie de fuziune 13,81 kJ/mol
Energie de evaporare kJ/mol
Temperatură critică  K
Presiune critică  Pa
Volum molar 26,230 m³/kmol
Presiune de vapori 2633
Viteza sunetului m/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling) 1,3
Capacitate termică masică J/(kg·K)
Conductivitate electrică 147 S/m
Conductivitate termică 54 W/(m·K)
Prima energie de ionizare 587 kJ/mol
A 2-a energie de ionizare 1110 kJ/mol
A 3-a energie de ionizare 1930 kJ/mol
A 4-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol
A 5-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
A 6-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
A 7-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
A 8-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
A 9-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
A 10-a energie de ionizare {{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
Cei mai stabili izotopi
Simbol AN T1/2 MD Ed PD
MeV
228Thurme1,92 aniα5,520224Radiu
229Thurme7340 aniα5,168225Radiu
230Thurme75380 aniα4,770226Radiu
231Thurme25,5 hβ-0,39231Protactiniu
232Thnatural14050000000 aniα4,083228Radiu
234Thurme24,1 zileβ-0,27234Protactiniu
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Thoriul este un element chimic natural radioactiv cu numărul atomic 90 și simbol chimic Th, ce se găsește în natură (izotopul său cel mai stabil 232Th, care are un timp de înjumătățire de peste 14 miliarde de ani). A fost descoperit de minerologul norvegian Morten Thrane Esmark (1801 - 1882) în 1828, în Norvegia, lângă Brevig și identificat de chimistul suedez Jöns Jacob Berzelius. Numele de thoriu este o referință la Thor, zeul războiului în mitologia scandinavă. Thoriul este considerat a fi combustibilul nuclear al viitorului. [1] Canada, China, Germania, India, Olanda, Regatul Unit și S.U.A au făcut numeroase experimente utilizând thoriul combustibil nuclear substituent.[2] Mai puțin radioactiv decât uraniul, thoriul poate fi exploatat în cariere de suprafață, iar acest lucru are un impact minim asupra mediului și costuri relativ reduse de valorificare. Cantitatea estimată de thoriu din scoarța terestră este de trei până la patru ori mai mare decât cea a uraniului. Principalul minereu din care se extrage thoriul este monazitul.

Thoriu
Configurația electronică a atomului de thoriu

Caracteristici

[modificare | modificare sursă]

Proprietăți fizice

[modificare | modificare sursă]

Thoriul pur este un metal alb argintiu, care este stabil în aer uscat și își păstrează luciul metalic pentru mai multe luni. Atunci când este adus în mediu umed și bogat în oxigen, începe să se oxideze, devenind treptat cenușiu, apoi negru. Proprietățile fizice se alterează în funcție de gradul de oxidare al metalului. Thoriul pur este moale, foarte ductil, putând fi laminat la rece. Pulberile metalice de thoriu sunt piroforice.

Proprietăți chimice

[modificare | modificare sursă]

În urma „arderii” thoriului în reactorul nuclear, nu rezultă plutoniu 239, element radioactiv obținut din uraniu și întrebuințat la fabricarea bombei atomice. În urma dezintegrării nucleare a thoriului rezultă un gaz nobil și radioactiv, radonul (Rn).

Minereuri de thoriu

[modificare | modificare sursă]

Pericol și impact asupra sănătății

[modificare | modificare sursă]

Pulberea metalică de thoriu este piroforică și se aprinde spontan în aer. În mod natural, timpul de înjumătățire al thoriului este foarte lung, iar radiațiile alfa emise de o cantitate foarte mică din acest metal nu pot penetra pielea umană. Expunerea la thoriu pe o perioadă lungă de timp poate cauza cancer. Această perioadă poate dura până la 30 de ani de la contactul sau ingestia unei cantități foarte mici de thoriu, pentru ca simptome să se manifeste.[3]

  1. ^ Toriul, materialul nuclear care poate înlocui uraniul, 22 iunie 2009, Adevarul, accesat la 2 august 2011
  2. ^ "IAEA-TECDOC-1450 Thorium Fuel Cycle-Potential Benefits and Challenges" (PDF). International Atomic Energy Agency. May 2005. Retrieved 15 March 2012 [1][nefuncțională]
  3. ^ Emsley, John (2011). Blocuri de construcție a Naturii.
  • S. Stoici, Uraniul și thoriul, Editura Tehnica 1988
  • Axente S. Banciu, Din istoria descoperirii elementelor chimice, Editura Albatros 1981
  • D. Marian, Metale de înaltă puritate, Editura Tehnică, 1988

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Thoriu