sclipi
Etimologie
Din prefixul s- + verbul a clipi.
Pronunție
- AFI: /skliˈpi/
Verb
| Conjugarea verbului sclipi | |
| Infinitiv | a sclipi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
sclipesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să sclipească |
| Participiu | sclipit |
| Conjugare | IV |
- (v.intranz.) a luci (cu o lumină vie și tremurătoare sau intermitentă); a scânteia, a străluci.
- (v.intranz.) (despre ochi, privire) a scânteia (din cauza unei emoții), a avea o strălucire deosebită, nefirească.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din sclipi.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru sclipi.
Referințe
- DEX '98 via DEX online