strălucire
Aspect
Etimologie
Din străluci.
Pronunție
- AFI: /strə.lu'ʧi.re/
Substantiv
Declinarea substantivului strălucire | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | strălucire | străluciri |
Articulat | strălucirea | strălucirile |
Genitiv-Dativ | strălucirii | strălucirilor |
Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a străluci și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri