Sari la conținut

Vasile Damaschin

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vasile Damaschin
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Dobreanka, Raionul Holovanivsk, Kirovohrad, RSS Ucraineană, URSS Modificați la Wikidata
Decedat (64 de ani) Modificați la Wikidata
Chișinău, RSS Moldovenească, URSS Modificați la Wikidata
Cetățenie Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Membru al Sovietului Suprem al URSS Modificați la Wikidata
În funcție
 – 

PremiiOrdinul Steaua Roșie
Ordinul Steagul Roșu al Muncii
Ordinul Războiului Patriotic cl. I[*]
Medalia „Pentru Victoria asupra Germaniei în Marele Război Patriotic 1941–1945”[*]
Medalia „Pentru Merit în Muncă în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941–1945”[*]
medal «Partizanu Otecestvennoi voinî» I stepeni[*][[medal «Partizanu Otecestvennoi voinî» I stepeni (Soviet medal)|​]]
Partid politicPCUS  Modificați la Wikidata

Vasile Damaschin (în rusă Василий Никифорович Дамаскин; n. , Dobreanka, Raionul Holovanivsk, Kirovohrad, RSS Ucraineană, URSS – d. , Chișinău, RSS Moldovenească, URSS) a fost un om de stat sovietic, lider al partizanilor sovietici din Basarabia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Damaschin s-a născut în 1903 în satul Dobreanka.[1] A luptat în Războiul Civil Rus de partea Armatei Roșii. În 1931 s-a înscris în PCUS.

În timpul celui de-al doilea război mondial a fost unul dintre comandanții partizanilor sovietici din Basarabia, aflată atunci sub administrație românească.[2] După război, Damaschin a avut mai multe funcții în cadrul RSS Moldovenești: președintele comitetului executiv raional Cahul, ministrul asigurărilor sociale, președintele comitetului executiv raional Chișinău, ministrul transporturilor al RSS Moldovenești, șef al Departamentului organelor administrative și de partid din cadrul Consiliului de Miniștri al RSS Moldovenești. A fost ales deputat al Sovietului Suprem al URSS la convocarea a II-a și a III-a.

Vasile Damaschin a murit în 1967 în Chișinău.

  1. ^ Память народа, m.pamyat-naroda.ru 
  2. ^ https://web.archive.org/web/20170315020500/http://profeso.ru/%D0%B1%D0%B8%D0%BE%D0%B3%D1%80%D0%B0%D1%84%D0%B8%D0%B9-%D0%B4/4310-%D0%B4%D0%B0%D0%BC%D0%B0%D1%81%D0%BA%D0%B8%D0%BD,-%D0%B2%D0%B0%D1%81%D0%B8%D0%BB%D0%B8%D0%B9-%D0%BD%D0%B8%D0%BA%D0%B8%D1%84%D0%BE%D1%80%D0%BE%D0%B2%D0%B8%D1%87