Sari la conținut

Sébastien Bourdon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sébastien Bourdon
Date personale
Născut[3][4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Montpellier, Franța[2][8] Modificați la Wikidata
Decedat (55 de ani)[3][4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Paris, Regatul Franței[2] Modificați la Wikidata
Religieprotestantism Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor
artist grafic[*]​
teoretician de artă[*]​
desenator[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[9] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticarte vizuale[1], art theory[*][[art theory (concept that deals with the genesis, nature and function of art, primarily visual art, in history and society)|​]][1]  Modificați la Wikidata
Profesor pentruTheodoor van der Schuer[*][[Theodoor van der Schuer (Dutch Golden Age painter (1634-1707))|​]][2]  Modificați la Wikidata
Opere importanteHet mystieke huwelijk van de heilige Catharina[*][[Het mystieke huwelijk van de heilige Catharina (pictură de Sébastien Bourdon)|​]], Queen Christina[*][[Queen Christina (pictură de Sébastien Bourdon)|​]], Johan Leijoncrona (dead 1687), court curator, married to Barbara Dorotea Crumbygel[*][[Johan Leijoncrona (dead 1687), court curator, married to Barbara Dorotea Crumbygel (pictură de Sébastien Bourdon)|​]]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Găsirea lui Moise, c.1650 (Galeria Națională de Artă, Washington)
Tufișul aprins, de Bourdon, îl portretizează pe Moise și tufișul aprins, Muzeul Ermitaj
Le Camp de Bohémiens, ulei pe lemn, Musée Fabre

Sébastien Bourdon (n. , Montpellier, Franța – d. , Paris, Regatul Franței) a fost un pictor și gravor francez. Capodopera sa este Răstignirea Sf. Petru realizată pentru catedrala Notre Dame.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Bourdon s-a născut la Montpellier, Franța, fiul unui pictor pe sticlă protestant. A fost ucenic al unui pictor la Paris. În ciuda sărăciei sale, a reușit să ajungă la Roma în 1636. Acolo a studiat picturile unor maeștri precum Nicolas Poussin, Claude Lorrain și Caravaggio. A fost nevoit să fugă din Roma în 1638, temându-se de urmărirea penală pentru credința sa protestantă reformată.[10][11]

A trăit la Paris între 1637 și 1652.[11] În 1648, Bourdon a fost unul dintre fondatorii Academiei Regale Franceze de Pictură și Sculptură⁠(d) și a fost ales ca unul dintre cei doisprezece bătrâni inițiali responsabili de conducerea acesteia.[12]

În 1652 a plecat în Suedia, unde regina Cristina l-a numit primul ei pictor de curte. .

Aptitudinea lui Bourdon l-a făcut adept al portretului, fie în maniera elegantă a lui Rubens [13], fie în portrete intime, simpatice, în bust sau în jumătăți de bust, izolate pe fundaluri simple, care au stabilit o formulă pentru portretul clasei de mijloc pentru restul secolului,[14] peisaje în maniera lui Gaspar Dughet⁠(d) sau capriciile ruinelor, „pictură istorică” mitologică, ca alți membri ai cercului lui Poussin[15] sau subiecte de gen ale olandezilor Bamboccianti⁠(d) care lucrau la Roma. Gama sa eclectică de stiluri le-a oferit istoricilor de artă exercițiul de a urmări adaptarea modelelor sale, în timp ce lipsa unui „stil Bourdon” imediat recognoscibil a atenuat oarecum aprecierea publicului. O parte din lucrările sale au fost în stilul neoclasic al aticismului parizian.

Bourdon și-a petrecut cea mai mare parte a carierei sale profesionale în afara Franței, unde, deși a fost membru fondator al Academiei regale, a fost mult timp considerat în mare măsură un pasticheur, situație parțial rectificată de o expoziție cuprinzătoare a operei sale în 2000 la Musée Fabre, Montpelier (a cărei colecție include o frumoasă Lamentație pictată în ultimii ani ai vieții).

Succesul său a necesitat înființarea unui atelier extins, unde printre elevii săi s-au numărat Nicolas-Pierre Loir⁠(d) și Pierre Mosnier⁠(d). A murit la Paris în 1671.

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ a b c ECARTICO, accesat în  
  3. ^ a b Sébastien Bourdon, Bourdon, Sébastien[*][[Bourdon, Sébastien (encyclopedia article)|​]] 
  4. ^ a b Sébastien Bourdon, SNAC, accesat în  
  5. ^ a b https://www.museabrugge.be/collection/work/id/2014_GRO1544_III, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  6. ^ a b Sebastien Bourdon, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  7. ^ a b The Fine Art Archive, accesat în  
  8. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  9. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  10. ^ Benedict, Philip (). „Calvinism as a Culture?”. În Finney, Paul Colby. Seeing Beyond the Word. Grand Rapids, MI: Eerdmans. p. 36. ISBN 9780802838605. 
  11. ^ a b Thierry Bayou, Bourdon, Sébastien, Grove Art Online.
  12. ^ Mémoires pour servir à l'histoire de l'Académie royale de Peinture et de Sculpture depuis 1648 jusqu'en 1664, Ed. Anatole de Montaiglon⁠(d), Paris 1853, vol. I, p. 36.
  13. ^ Queen Christina on Horseback 1653, Museo del Prado, Madrid.
  14. ^ Queen Christina, Nationalmuseum, Stockholm; Unknown Man, Musée Fabre, Montpellier; Corfitz Ulfeldt⁠(d), Frederiksborg, Denmark
  15. ^ The Finding of Moses, c. 1650, National Gallery of Art, Washington; Bacchus and Ceres with Nymphs and Satyrs, Museum of Fine Arts, Budapest, etc

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Laureati, Laura, 1983. în Giuliano Briganti, Ludovica Trezzani, and Laura Laureati. Bamboccianti: Pictorii vieții de zi cu zi în Roma secolului al XVII-lea (Roma) pp. 238–45

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sébastien_Bourdon&oldid=16510306