Pelops

Pelops
Date personale
Părinți	Tantal Klytia[*][[Klytia (daughter of Amphidamas in Greek mythology)|​]]
Frați și surori	Niobe[*][[Niobe (mythological figure, daughter of Tantalus)|​]]
Căsătorit cu	Hippodamia[*][[Hippodamia (Greek mythical character, daughter of Oenomaus and wife of Pelops)|​]] Danais[*][[Danais (Greek nymph)|​]] Axioche[*][[Axioche (nymph in Greek mythology)|​]]
Copii	Atreu Pittheus[*][[Pittheus (son of Pelops in Greek mythology)|​]] Troezen[*][[Troezen (son of Pelops in Greek mythology)|​]] Tieste Alcathous[*][[Alcathous (mythical character, son of Pelops)|​]] Chrysippus[*][[Chrysippus (son of Pelops)|​]] Dias[*][[Dias (mythical son of Pelops)|​]] Copreus[*][[Copreus (King Eurystheus' herald in Greek mythology)|​]] Nicippe[*][[Nicippe (mythical daughter of Pelops)|​]] Astydameia[*][[Astydameia (daughter of Pelops)|​]] ...încă 16
Apartenență nobiliară
king of Achaea[*][[king of Achaea (mythological ruler of Achaea)|​]]

Pelops și Hippodamia

Pelops (greacă: Πέλοψ „ochi negri” sau „față neagră”, derivat din pelios „negru” și ops „față” sau „ochi” sg.) a fost un rege al Pisei (lângă Olimpia) în Peloponez. Tatăl său, Tantal, a fost fondatorul casei Atrizilor, care și-a luat numele de la Atreu, fiul lui Pelops.

Mituri

Urmașii lui Tantal

Pelops a fost fiul mijlociu al regelui anatolian Tantal și al Dionei, fiica titanului Atlas. Niobe a fost sora lui. În alte versiuni, mama sa se numea Eurinasa sau Clitia.

Festinul lui Tantal

Tantal a dat o petrecere și a invitat zeii la banchet. Ca ofrandă, l-a tăiat și l-a gătit pe Pelops. Zeii au realizat rapid din ce erau făcute bucatele, doar Demetra, cătrănită de pierderea Persefonei, a mâncat distrasă un umăr al băiatului. La ordinele lui Zeus, Clotho, una dintre Moire, a luat bucățile de carne, le-a fiert într-un cazan sacru și l-a readus pe Pelops la viață. În locul umărului, Hefaistos i-a făcut unul de fildeș, pe care Demetra i l-a dat lui Clotho.

Poseidon

Reînviat, Pelops crescu într-un tânăr de o frumusețe rară și Poseidon îl luă cu el în Olimp, să-l învețe să conducă carele de luptă. După ceva timp, dându-și seama că Tantal furase ambrozie și secrete, împărtășindu-le cu alți muritori, Zeus se înfurie și-l aruncă pe Pelops din Olimp.

Hippodamia

Devenit adult, Pelops vroi să se căsătorească cu Hippodamia, fiica lui Oenomanus, fiul lui Ares și rege în Pisa. Tatăl ei, temându-se de profeția că va fi ucis de ginerele său, ucisese optsprezece pețitori, după ce-i învinsese într-o cursă de care, și le pusese capetele pe coloanele de lemn ale castelului.

Pausanias povestește că Pelops ridicase un monument în cinstea pețitorilor cu numele lor, anume Marmax, Alcathous, fiul lui Porthaon, Euryalus, Eurymachus, Crotalus, Lacedemonianul Acrias, fondatorul Acriae (la 5,6 km sud de Elos), Capetus, Lycurgus, Lasius, Chalcodon, Tricolonus (descendentul altui Tricolonus, fiul lui Lycaon), Aristomachus, Prias, Pelagon, Aeolius, Cronius, Erythras, fiul lui Leucon și Eioneus, fiul lui Magnes.

Mitologie comparată

În domeniul mitologiei comparate, motivul tăierii în bucăți și fierberii pentru a readuce pe cineva la viață este prezent în folclorul rusesc.

Cultul lui Pelops

Jocurile Olimpice

Articol principal: Jocurile Olimpice antice.

Unul dintre miturile despre începutul Jocurilor Olimpice susține că acestea au apărut ca urmare a cursei de care dintre Pelops și Hippodamia. Cu toate astea, observă Burkert, cursa de care nu a fost introdusă decât începând cu a XXV-a Olimpiadă (680 î.Hr.), ceea ce face mitul puțin plauzibil. După victoria sa, Pelops a organizat curse de care, în semn de recunoștință pentru zei și ca jocuri funerare în onoarea regelui Oinomaos, pentru a fi purificat de moartea acestuia. Pelops a devenit un mare rege, un erou local, și a dat numele său Peloponezului.

În artă și ficțiune

În literatura veche, Pelops apare în Ovidiu, Metamorfoze Cartea VI, 403-11; Apolodorus, Epitome II, 3-9; V, 10; Pindar, Ode Olimpiene I; Sofocle, Electra 504 și Oinomaos 433; Euripide, Oreste 1024-1062; Diodorus Siculus, Istorii 4.73; Pseudo-Hyginus, Fabule: 84 - Oenomaus; Philostratus cel Bătrân, Imagines 1.30 - Pelops; Philostratus cel Tânăr, Imagines 9 - Pelops.

• În film și televiziune: Hercule (1996) episodul TV The Green-Eyed Monster, Mike Howell; Gory Greek Gods (2004) (TV), Arkie Reece; Light of Olympia (2008), Phyllis Diller, Tom Gibis

Bibliografie

• en Burkert, Walter; Bing, Peter (traducător) (1983) [1972]. „Pelops at Olympia”. Homo Necans: The Anthropology of Ancient Greek Sacrificial Ritual and Myth. University of California Press. p. 93-103. ISBN 0-520-05875-5. 
• Homer; Murnu, G. (traducător), Pippidi, D. M. (studiu și comentarii) (1955). Iliada. Editura de Stat pentru literatură și artă. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Pausanias; Maria Marinescu-Himu (februarie 1974) [c. Secolul II]. Călătorie în Grecia. Editura Științifică și Enciclopedică. 
• Strabon; Felicia Vanț-Ștef (martie 1970) [23 î. Hr.]. Geografia. Volumul I-IV. Întreprinderea Poligrafică Cluj. 

Legături externe

• en Pelops pe theoi.com