Sari la conținut

Stickney (crater)

1°N 49°V (Stickney (crater)) / 1°N 49°V
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Stickney (crater)
}
Stickney cu craterul mai mic Limtoc, văzut de Mars Reconnaissance Orbiter pe 23 martie 2008
Locație1°N 49°V ({{PAGENAME}}) / 1°N 49°V
Dimensiuni9 km (5,6 mi) în diametru
DescoperitorAsaph Hall
NumireChloe Angeline Stickney Hall⁠(d)
Stickney pe Phobos (la stânga)
(Orbiterul Viking, 10 iunie 1977)

Stickney este cel mai mare crater de pe Phobos, care este un satelit al lui Marte. Are 9 kilometri (5,6 mi) în diametru, ocupând o proporție substanțială din suprafața satelitului.

Numire

[modificare | modificare sursă]

CrCraterul poartă numele matematicienei Chloe Angeline Stickney Hall, soția descoperitorului lui Phobos , Asaph Hall, al cărei sprijin a fost creditat de soțul ei ca fiind esențial pentru descoperirea satelitului.[2] Craterul a fost numit în 1973, pe baza imaginilor Mariner 9, de către un comitet de nomenclatură IAU prezidat de Carl Sagan.[3]

Formare

[modificare | modificare sursă]

Există două modele pentru vârsta lui Stickney, bazate pe diferitele date posibile la care Phobos a început să orbiteze în jurul lui Marte. Dacă Phobos orbitează de 4,3 Ga (miliarde de ani), atunci Stickney s-a format acum 4,2 Ga, dar dacă Phobos orbitează de doar 3,5 Ga, atunci s-a format acum 2,6 Ga.[4] Impactul a creat o cantitate mare de resturi care au scăpat din gravitația lui Phobos și au intrat pe orbită în jurul lui Marte pentru o perioadă care nu depășește 1000 de ani, o parte din acest material s-a prăbușit apoi înapoi pe Phobos și a creat cratere de impact secundare.[5] Majoritatea craterelor de pe Phobos care au un diametru mai mic de 600 de metri au fost cauzate de aceste impacturi secundare.[6]

Caracteristici fizice

[modificare | modificare sursă]

Canale și lanțuri de cratere par să radieze din Stickney. O teorie sugerează că s-au format ca urmare a tensiunilor de la impactul care a creat craterul; dacă este adevărat, acest lucru sugerează că respectivul impact aproape l-a distrus pe Phobos. Există, totuși, numeroase alte teorii privind modul în care au fost create, cum ar fi că au fost formate din materialul aruncat în urma impacturilor de pe Marte,[7] că au fost create de forțele mareice exercitate de Marte,[8] sau că au fost create de bolovani. rostogolindu-se de-a lungul suprafeței lui Phobos în urma impactului Stickney.[9][10]

Indiferent de cauzele acestor canale, impactul obiectului care l-a pe creat Stickney a fost suficient de mare pentru a-l fi potențial distrus pe Phobos; un studiu din 2016 al lui Syal et al. a constatat că porozitatea ridicată a satelitului a fost esențială pentru a preveni distrugerea acestuia în timpul coliziunii.[11] Este posibil ca zona de sub Stickney să fie mult mai densă și mai puțin poroasă decât restul Phobos, deși modele ale interiorul satelitului variază în privința acestui lucru.[12]

Stickney are o textură liniată vizibilă pe pereții săi interiori, cauzată de alunecările de teren cu materiale căzute în crater.[13] Există o colorare spectrală albastră vizibilă pe marginea de sud-vest a craterului, despre care se presupune că este un strat relativ subțire de rocă.[14][15] Această colorare a fost probabil cauzată de o combinație de material din Stickney însuși și din craterul mai mic Limtoc.[15]

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Planetary Names: Crater, craters: Stickney on Phobos”. Gazetteer of Planetary Nomenclature. . 
  2. ^ Hall, Angelo (). An astronomer's wife. Baltimore: Nunn and Company. p. 112. OCLC 997037. 
  3. ^ Veverka, Joseph; et al. (). „A Mariner 9 atlas of the moons of Mars”. Icarus. Elsevier. 23 (2): 206–289. Bibcode:1974Icar...23..206V. doi:10.1016/0019-1035(74)90006-2. 
  4. ^ Schmedermann, Nico; et al. (). „The age of Phobos and its largest crater, Stickney”. Planetary and Space Science. Elsevier. 102: 152–163. doi:10.1016/j.pss.2014.04.009. Accesat în . 
  5. ^ Ramsley, Kenneth R.; Head, James W. (aprilie 2017). „The Stickney Crater ejecta secondary impact crater spike on Phobos: Implications for the age of Stickney and the surface of Phobos”. Planetary and Space Science. Elsevier. 138: 7–24. doi:10.1016/j.pss.2017.02.004. Accesat în . 
  6. ^ Ramsley, Kenneth R.; Head, James W. (). „Stickney Crater: Secondary Impacts, Boulders, Grooves, and the Surface Age of Phobos” (PDF) (2132). 50th Lunar and Planetary Science Conference: 1. Accesat în . 
  7. ^ Murray, John B. (). „New evidence on the origin of Phobos' parallel grooves from HRSC Mars Express” (PDF). Lunar and Planetary Science Conference. Lunar and Planetary Institute & Johnson Space Center. 
  8. ^ Zubritsky, Elizabeth (). „Mars' Moon Phobos is Slowly Falling Apart”. Goddard Space Flight Center. NASA. Accesat în . 
  9. ^ Gough, Evan (). „Strange Grooves on Phobos Were Caused by Boulders Rolling Around on its Surface”. Universe Today. Accesat în . 
  10. ^ Ramsley, Kenneth R.; Head, James W. (). „Origin of Phobos grooves: Testing the Stickney Crater ejecta model”. Planetary and Space Science. Elsevier. 165: 137–147. doi:10.1016/j.pss.2018.11.004. 
  11. ^ Syal, Megan Bruck; et al. (). „Excavating Stickney crater at Phobos”. Geophysical Research Letters. American Geophysical Union. 43 (20): 10595–10601. doi:10.1002/2016GL070749. 
  12. ^ Le Maistre, Simon; Rivoldini, Attilio; Rosenblatt, Pascal (). „Signature of Phobos' interior structure in its gravity field and libration”. Icarus. Elsevier. 321: 272–290. doi:10.1016/j.icarus.2018.11.022. Accesat în . 
  13. ^ „Phobos from 6,800 Kilometers (Color)”. NASA. Jet Propulsion Laboratory & University of Arizona. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Thomas, Nathan; et al. (octombrie 2011). „Spectral heterogeneity on Phobos and Deimos: HiRISE observations and comparisons to Mars Pathfinder results”. Planetary and Space Science. Elsevier. 59 (13): 1281–1292. doi:10.1016/j.pss.2010.04.018. Accesat în . 
  15. ^ a b Kikuchi, Hiroshi (). „Simulating re-impacts from craters at the deepest location of Phobos to generate its blue spectral units”. Icarus. Elsevier. 354: 113997. doi:10.1016/j.icarus.2020.113997. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stickney_(crater)&oldid=16125836