Mănăstirea Dintr-un Lemn
| Mănăstirea Dintr-un Lemn | |
 Biserica din lemn | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Confesiune | ortodoxă |
| Hram | Nașterea Maicii Domnului |
| Țara | România |
| Localitate | Frâncești, județul Vâlcea |
| comună | Frâncești |
| Ctitor | Matei Basarab |
| Istoric | |
| Sfințire | 1635 |
| Localizare | |
| Monument istoric | |
| Clasificare | |
| Cod LMI | VL-II-a-A-09742 |
| Prezență online | |
| Site Web | |
Modifică date / text  | |
Mănăstirea Dintr-un Lemn este un așezământ monahal din comuna Frâncești, județul Vâlcea, la aproximativ 25 de kilometri sud de municipiul Râmnicu Vâlcea și 5 kilometri de orașul Băbeni, Vâlcea.
Este declarată monument istoric cu cod LMI VL-II-a-A-09742, sub denumirea Mănăstirea "Dintr-un Lemn".
Legenda
[modificare | modificare sursă]Cea mai veche mărturie despre apariția mănăstirii într-un ținut de un farmec deosebit, la margine de pădure seculară cu stejari asemeni, ne vine din însemnările călătorului pe meleagurile Țărilor Române, diaconul arab creștin Paul de Alep. Acesta pe la 1653-1658, însoțind pe Patriarhul Macarie al Antohiei, susține că un călugăr a găsit într-o scorbură a unui stejar secular icoana Maicii Domnului. Mai spune că acesta aude o voce care l-a îndemnat să construiască în acel loc o biserică din acel stejar secular.
O altă mărturie scrisă existentă de la 29 iulie 1745 a mitropolitului Neofit Cretanul, spune că "un cioban cu numele de Radu, în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Mircea (1568-1577) a visat Icoana Maicii Domnului, despre care amintește Paul de Alep și tăind stejarul în care a fost găsită icoana, a făcut din lemnul ei o bisericuță, numită din această pricină "Dintr-un lemn".
Cam tot așa afirma pe la 1842 poetul Grigore Alexandrescu care vizitează lăcașul, ascultând legendele locului.
Bisericuța din lemn de stejar, din bârne groase pare a fi fost ridicată pe la mijlocul secolului al XVI-lea. În biserică se află Icoana Maicii Domnului de care este legată existența așezământului monahal.
Despre când și unde a fost pictată icoana, părerile sunt împărțite. Profesorul Andrei Grabor de la Universitatea din Strasbourg, spunea că ar fi fost pictată în secolul IV la mănăstirea Theothokos din Grecia, după modelul aparținând apostolului Luca, cel care a pictat prima oară pe Fecioara Maria.
Profesorul I.D. Ștefănescu nu împărtășește ideea lui André Grabar, afirmând că icoana ar fi fost pictată la Bizanț sau la Muntele Athos, folosindu-se un model mai vechi de pe la jumătatea secolului XVI și se pare că este ipoteza cea mai plauzibilă. Modul cum a ajuns pe aceste meleaguri nu este cunoscut.
Legendele apariției și construirii așezământului monahal sunt o parte din adevăr, însă prima mențiune documentară apare la 20 aprilie 1635. O mărturie importantă scrisă este a lui Matei Basarab din 27 noiembrie 1640 la ridicarea bisericii din piatră. Acesta nota că a zidit mănăstirea "de isnoavă de'ntemei", înșirând mănăstirile pe care le-a întemeiat.
Pisania bisericii de piatră, care datează din 1715, pomelnicul mănăstirii din 1804 făcut după cel din 1715, confirmă că documentul din 1640 a lui Matei Basarab este real și că biserica de zid este construită de acesta.
Dar însemnările lui Paul de Alep, care a vizitat mănăstirea la 20 de ani după inaugurare, spun cu totul alceva. El afirmă că ctitor al asezământului este un boier contemporan cu Matei Basarab și văr cu acesta, Preda Brâncoveanu, fost mare spătar, mare culcer, mare vornic, viitor ban. Adevărul ar putea fi undeva la mijloc. Faptul că cei doi sunt rude apropiate, ar fi putut contribui împreună la construcția bisericii, lucru cofirmat de tabloul ctitorilor din pronausul bisericii din zid. Chiar și linia construcției este tipică epocii în care a trăit Matei Basarab.
După o restaurare importantă făcută de către Ministerul Aerului și Marinei, restaurare făcută între anii 1938 - 1940, sfântul locaș devine simbolic loc de închinăciune și rugă pentru aviatori și marinari.
Galerie imagini
[modificare | modificare sursă]-
Biserica de piatră
-
Muzeu.Ceramica sec.XIX
-
Muzeu.Lighean de cupru cositorit,secolul XVII
-
Pridvorul bisericii de piatră
-
Icoană în scorbura unui stejar secular
-
Altarul bisericuţii din lemn
-
Icoană din bisericuţa din lemn
-
Copie a icoanei găsite în scorbura stejarului
-
Icoană din bisericuţa din lemn
-
Icoană din bisericuţa din lemn
-
Icoană din bisericuţa din lemn
Personalități înhumate aici
[modificare | modificare sursă]- Paul Teodorescu (n. 28 iunie 1888, Bacău – d. 17 ianuarie 1981, Mănăstirea Dintr-un Lemn) a fost un general român, membru corespondent (1938) al Academiei Române.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- Manastirea Dintr-un Lemn, 15 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro
- Manastirea dintr-un lemn, nascuta din visul unui cioban[nefuncțională], 13 decembrie 2006, Florin Tanovici, România liberă
- Izvoarele legendelor, 1 august 2006, Daniela Cârlea Șontică, Jurnalul Național
- Bucate mănăstirești pe plaiurile vîlcene, 3 septembrie 2008, Simona Lazar, Jurnalul Național
- Mănăstirea Dintr-un Lemn, poartă spre Rai Arhivat în , la Wayback Machine., 6 noiembrie 2010, Ștefan Popa, Ziarul Lumina
- Locul ales de Maica Domnului pentru a face minuni[nefuncțională], 20 ianuarie 2009, Raluca Brodner Și Ciprian Bâra, Ziarul Lumina
- Manastirea Dintr-un Lemn – legatura tainica intre cer si pamant, 18 octombrie 2012, Stefan Popa, CrestinOrtodox.ro