Sari la conținut

Economia Germaniei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Economia Germaniei

Frankfurt, capitala financiară a Germaniei
Monedă Euro
An fiscal anul calendaristic
Organizații comerciale UE, WTO, OCDE
Statistici
PIB $4,000 trilioane (nominal, 2018)[1]
$4,356 trilioane (PPC, 2018)[1]
Creșterea PIB 2,1% (2016) 2,4% (2017)
1,4% (2018) 0,7% (2019)[1]
PIB pe cap de locuitor $48,264 (nominal, 2018)[1]
$52,558 (PPC, 2018)[1]
PIB pe sector agricultură: 0,7%
industrie: 30,7%
servicii: 68,6% (2017 est.)[2]
Inflație 1,342% (2019)[1]
1,927% (2018)[1]
1,711% (2017)[1]
Populație sub limita sărăciei 16,7% (2015 est.)[2]
La riscul sărăciei sau al excluziunii sociale: 19,0% (2017)[5]
Coeficientul lui Gini 29,1 scăzut (2017)[6]
Forță de muncă 45,9 milioane (2017 est.)[2]
Rata de angajare: 79,9% (2018)[3]
Forța de muncă după ocupație agricultură: 1,4%
industrie: 24,2%
servicii: 74,3% (2016)[2]
Șomaj 3,4% (2018)[4]
Principalele industrii fier, oțel, cărbune, ciment, produse chimice, mașini, vehicule, mașini-unelte, electronică, automobile, alimente și băuturi, construcții navale, textile
Comerț exterior
Export $1,434 trilioane (2017 est.)[2]
Bunuri exportate autovehicule, mașini, produse chimice, produse informatice și electronice, echipamente electrice, produse farmaceutice, metale, echipamente de transport, produse alimentare, textile, produse din cauciuc și plastic
Parteneri de export  Statele Unite 8,8%
 Franța 8,2%
 China 6,8%
 Olanda 6,7%
 Regatul Unit 6,6%
 Italia 5,1%
 Austria 4,9%
 Polonia 4,7%
  Elveția 4,2% (2017)[2]
Import $1,135 trilioane (2017 est.)[2]
Bunuri importate mașini, echipamente de prelucrare a datelor, vehicule, produse chimice, petrol și gaze, metale, echipamente electrice, produse farmaceutice, produse alimentare, produse agricole
Parteneri de import  Olanda 13,8%
 China 7%
 Franța 6,6%
 Belgia 5,9%
 Italia 5,4%
 Polonia 5,4%
 Republica Cehă 4,8%
 Statele Unite 4,5%
 Austria 4,3%
  Elveția 4,2% (2017)[2]
Investiții străine directe $1,653 trilioane (31 decembrie 2017 est.)[2]
In strainatate: $2,298 trilioane (31 decembrie 2017 est.)[2]
Datorie externă brută $5,326 trilioane (31 martie 2016 est.)[2]
Finanțe publice
Datorie publică 60,9% din PIB (2018)[7]
Venituri publice 1,665 trilioane (2017 est.)[2]
Cheltuieli publice 1,619 trilioane (2017 est.)[2]
Surplus: +1,3% din PIB (2017 est.)[2]
Rezerve $200,1 miliarde (31 decembrie 2017 est.)[2]

Sursa: The CIA World FactBook
Fără o mențiune contrarie, toate valorile sunt exprimate în dolari americani

Germania este una dintre cele mai dezvoltate economii, a treia din lume ca mărime, după Statele Unite și Japonia, a cincea din lume în ceea ce privește puterea de cumpărare și prima din Uniunea Europeană. Este o mare putere, plasându-se pe locul patru după economia PIB nominal și a cincea după PPC. Este cel mai mare exportator și al doilea importator de bunuri.

Economia ţării s-a dezvoltat pe baza unor resurse de subsol foarte importante: cărbuni (lignit-locul I pe glob- și huilă), sare, minereu de fier- şi pe baza combustibililor şi materiilor prim importate. Germania este a doua producătoare europeană după Rusia de energie electrică, obţinută mai ales in termocentrale si atomocentrale.

Pe baza minereurilor importate, Germania produce cantități uriașe (locul V in lume) de oțel, cupru și aluminiu. Aceste metale sunt prelucrate in cadrul industriei constructoare de mașini, care produce: automobile, locomotive, aparatură electronică, utilaje și multe altele.

PIB-ul nominal al Germaniei a scăzut în al doilea și al treilea sfert din 2008, având ca rezultat o recesiune tehnică, urmată apoi de un ciclu de recesiune globală și europeană.[8] În ianuarie 2009, guvernul german sub conducerea Angelei Merkel a aprobat un plan de stimulare economică în valoare de 50 de miliarde de euro (70 miliarde $) pentru a proteja mai multe sectoare dintr-o recesiune și prevenirea creșterii ulterioare a ratei șomajului.[9] În anul 2009, economia germană s-a comprimat cu 5%, aceasta fiind cea mai slabă performanță de după Al Doilea Război Mondial.[10]

Industria auto

[modificare | modificare sursă]

În anul 2010, piața a coborât cu 23,4%, la 2,9 milioane de mașini noi înmatriculate[11]. Cele mai mari cote de piață le-au avut mărcile Volkswagen (21%), Mercedes (9,6%), BMW-Mini (9,1%), Opel (8%), Audi (7,8%) și Ford (6,8%)[11].

Comerțul exterior

[modificare | modificare sursă]

Cel mai mare partener economic al Germaniei a fost Rusia, din care importă produse de 31,8 miliarde de euro, și în care exportă de 26,4 miliarde de euro[12]. Cele mai multe masini se produc in Germania

  1. ^ a b c d e f g h „World Economic Outlook Database, April 2019”. IMF.org (în engleză). Fondul Monetar Internațional. Accesat în . 
  2. ^ a b c d e f g h i j k l m n o „The World Factbook”. CIA.gov (în engleză). Central Intelligence Agency. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Employment rate by sex, age group 20-64”. ec.europa.eu/eurostat (în engleză). Eurostat. Accesat în . 
  4. ^ „Total unemployment rate”. ec.europa.eu/eurostat (în engleză). Eurostat. Accesat în . 
  5. ^ „People at risk of poverty or social exclusion”. ec.europa.eu/eurostat (în engleză). Eurostat. Accesat în . 
  6. ^ „Gini coefficient of equivalised disposable income - EU-SILC survey”. ec.europa.eu/eurostat (în engleză). Eurostat. Accesat în . 
  7. ^ „General government gross debt”. ec.europa.eu/eurostat (în engleză). Eurostat. Accesat în . 
  8. ^ „Germany officially in recession as OECD expects US to lead recovery” (în engleză). The Guardian. . Accesat în . 
  9. ^ „Germany agrees on 50-billion-euro stimulus plan” (în engleză). France 24. 06 ianuarie 2009. Accesat în 11 decembrie 2009.  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  10. ^ Așteptările de redresare economică a Germaniei, în scădere[nefuncțională], 19 Ian 2010, money.ro, accesat la 20 ianuarie 2010
  11. ^ a b Vanzarile Renault si Dacia franeaza in Germania, 5 ianuarie 2011, wall-stret.ro, accesat la 13 martie 2011
  12. ^ Merkel și Medvedev, reuniune bilaterală pe problema energiei, 17 iulie 2011, evz.ro, accesat la 17 iulie 2011

Legături externe

[modificare | modificare sursă]