trust

Vezi și : Trust

română

Etimologie

Din franceză trust sau engleză trust.

Pronunție

• AFI: /trust/

Substantiv

Declinarea substantivului trust
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	trust	trusturi
Articulat	trustul	trusturile
Genitiv-Dativ	trustului	trusturilor
Vocativ	'	'

1. monopol în cadrul căruia proprietatea asupra unor întreprinderi este unificată, proprietarii lor devenind acționari, iar producția și finanțele întreprinderilor respective fiind reglementate de un consiliu de administrație.

Cuvinte apropiate

• trustier
• trustman

Traduceri

formă de monopol

engleză: trust (English) finlandeză: järjestö (suomi), yhdistys (suomi) franceză: trust (français) m. germană: Trust (Deutsch) italiană: trust (italiano) m. letonă: trests (latviešu)

lituaniană: trestas (lietuvių) poloneză: trust (polski) portugheză: truste (português) m. rusă: трест (русский) (trest) spaniolă: trust (español) m. suedeză: trust (svenska) c.

Referințe

• DEX online

---

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie truste, care provine din nordică veche traust ("încredere, ajutor, protecție") < proto-germanică *traust-. Provine din proto-indo-europeană *drouzdo- < *deru- ("a fi tare").

Pronunție

• AFI: /trʌst/

Substantiv

trust, pl. trusts

1. încredere, credință

   He needs to regain her trust if he is ever going to let her back.

2. speranță, sperare
3. credit

   I was out of cash, but the landlady let me have it on trust.

4. (rar) veridicitate, certitudine
5. (jur.) administrație prin tutelă

   I put the house into my sister's trust.

6. (ec.) trust

Sinonime

• 1: belief, confidence
• 2: faith, hope
• 3: credit
• 4: reliability, trustworthiness

Antonime

• mistrust

Cuvinte derivate

• trustworthy

Cuvinte compuse

• beef trust
• brain trust
• brains trust
• constructive trust
• honorary trust
• partial trust
• remainder trust
• resulting trust
• spendthrift trust
• trust fall
• trust fund
• trust territory

Verb

Conjugarea verbului to trust
Infinitiv	to trust
Prezent simplu pers. 3 sg.	trusts
Trecut simplu	trusted
Participiu trecut	trusted
Participiu prezent	trusting

1. a se încrede (în), a acorda încredere

   We can not trust those who have deceived us.

2. a încredința
3. a-și pune încrederea (în), a-și pune speranța (în)

   I trust you have cleaned your room?

4. a avea încredere în
5. a încredința (cuiva) (ceva), a lăsa (ceva) în seama (cuiva)
6. a acorda credit, a face credit

   Merchants and manufacturers trust their customers annually with goods.

7. a risca
8. a da în seama (cuiva)
9. a spera

Sinonime

• 3: believe, hope
• 5: entrust
• 6: credit
• 7: risk
• 8: confide
• 9: hope

Cuvinte derivate

• trustable
• trustee
• truster
• trustor

Adjectiv

trust (comp. more trust, sup. most trust)

1. (înv.) sigur, ferit
2. (înv.) fidel

Sinonime

• 1: secure
• 2: faithful

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary

---

franceză

(français)

Etimologie

Din engleză trust.

Pronunție

• AFI: /tʁœst/

Substantiv

trust m., trusts pl.

1. (ec.) trust

Referințe

• Wiktionnaire

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din engleză trust.

Pronunție

• AFI: /'trust/

Substantiv

trust m., invariabil

1. (ec.) trust

---

poloneză

(polski)

Etimologie

Din engleză trust.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

trust

1. (ec.) trust

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din engleză trust.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

trust m., invariabil

1. (ec.) trust

---

suedeză

(svenska)

Etimologie

Din engleză trust.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului trust
c.	Singular		Plural
	Nehotărât	Hotărât	Nehotărât	Hotărât
Nominativ	trust	trusten	truster	trusterna
Genitiv	trusts	trustens	trusters	trusternas

1. (ec.) trust

Sinonime

• kartell