suflet
Etimologie
Din latină *suflitus (< suflare).
Pronunție
- AFI: /'su.flet/
Substantiv
| Declinarea substantivului suflet | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | suflet | suflete |
| Articulat | sufletul | sufletele |
| Genitiv-Dativ | sufletului | sufletelor |
| Vocativ | sufletule | sufletelor |
- totalitatea proceselor afective, intelectuale și voliționale ale omului; psihic.
- trăsătură de caracter (bună sau rea); (p.ext.) caracter.
- persoană considerată din punct de vedere al trăsăturilor de caracter.
- Era un suflet mare, care înțelegea lumea.
- omenie, bunătate, milă.
- Om fără suflet.
- curaj, temeritate, îndrăzneală.
- A prinde suflet.
- factor, element esențial al unui lucru, al unei acțiuni etc.
- (în filozofia idealistă și în concepția religioasă) substanță spirituală care dă omului viață și care este socotită de origine divină și cu esență veșnică.
- viață.
- A avea șapte suflete
- inimă.
- persoană, ins, om; (p.gener.) orice ființă.
- locuitor.
- Oraș de un milion de suflete.
- (pop.) suflare, suflu, respirație.
- Pe nări el scoate suflet puternic.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Locuțiuni
- (loc.adv.) Din suflet sau din tot sufletul, din adâncul sufletului = cu pasiune, cu convingere; foarte mult.
- Cu (sau fără) suflet = cu (sau fără) însuflețire, cu (sau fără) elan.
- (loc.adv.) Într-un suflet = foarte repede.
- (loc.vb.) A-și trage sufletul = a respira.
- (loc.vb.) A lua de suflet = a adopta un copil.
- (loc.vb.) A da de suflet = a-și ceda copilul unei persoane care îl adoptă.
Expresii
- A-și încărca sufletul cu... = a comite o faptă rea
- A avea (ceva) pe suflet = a fi preocupat, chinuit de ceva
- (fam.) A nu avea (pe cineva) la suflet = a nu iubi (pe cineva), a nu-l simpatiza
- A (-i) scoate (cuiva) sufletul = a nu lăsa (pe cineva) în pace, a sâcâi, a enerva
- A-i ieși (cuiva) sufletul = a) a muri; b) a munci din greu, a se chinui
- Cu sufletul la gură = a) în agonie; b) respirând foarte greu de oboseală sau de emoție
- A-și stupi sufletul = a munci din greu, a se chinui cu ceva
- A-și căuta (sau vedea, griji) de suflet (sau de ale sufletului) = a se comporta în conformitate cu normele bisericești
- A căuta de sufletul cuiva = a da ceva de pomană în amintirea unui mort
- (Să) fie de sufletul cuiva! = fie ca Dumnezeu să-i ierte păcatele!
- A fi (sau a se face) trup și suflet cu cineva = a fi extrem de devotat cuiva
- A-și vinde sufletul = a păcătui foarte tare
- A (mai) prinde (sau a căpăta) suflet = a se întrema (după o boală)
- A lua (cuiva) sufletul = a omorî (pe cineva)
- A avea ceva pe (sau la) sufletul său = a avea ceva în posesiune
- A i se rupe sufletul (de mila cuiva) = a suferi foarte mult pentru nenorocirea cuiva
- A (-i) merge (cuiva ceva) la suflet = a (-i) plăcea mult, a (-i) produce o mare satisfacție
- A-și lua suflet = a respira adânc; a-și potoli respirația
- A-i veni sufletul la loc = a-și potoli respirația; a se liniști
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online