cumpli

română

Etimologie

Din latină complere, transformat în *complῑre. Trecerea semantică de la „a sfârși” la „a omorî” pare firească.

Pronunție

• AFI: /kum'pli/

Verb

Conjugarea verbului (se) cumpli
Infinitiv	a (se) cumpli
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) cumplesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) cumplească
Participiu	cumplit
Conjugare	IV

1. (înv.) a omorî, a extermina.
2. (înv.) (v.refl.) a muri, a deceda.

Sinonime

• 1: asasina, omorî, suprima, ucide
• 2: muri, deceda

Cuvinte derivate

• cumpliciune
• cumplire
• cumplit
• cumplitate

Traduceri

a omorî

Vedeți traduceri pentru a omorî și a ucide.

a muri

Vedeți traduceri pentru a muri.

Referințe

• DEX online