Sari la conținut

Grigore Crăiniceanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Membru titular al Academiei Române
Grigore Crăiniceanu
Date personale
Născut1852[1] Modificați la Wikidata
București, Țara Românească Modificați la Wikidata
Decedat1935 (83 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
CopiiConstantin Crăiniceanu Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiemilitar
teoretician militar[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Gradulgeneral  Modificați la Wikidata
Generalul Grigore Crăiniceanu.

Grigore Crăiniceanu (n. 19 iulie 1852, București – d. 1 octombrie 1935, București) a fost un politician și general român.

A fost membru corespondent și membru titular al Academiei Române. [1] Arhivat în , la Wayback Machine.

A participat la Războiul de independență (1877-1878) și la Primul război mondial (de întregire națională) (1916-1918) [2] Arhivat în , la Wayback Machine..

Între 1 noiembrie 1909 și 28 decembrie 1910, generalul Grigore Crăiniceanu a fost Ministru de Război în guvernul Ion I. C. Brătianu, succedându-i ministrului interimar de război, Toma Stelian, care a fost în funcție între 4 martie și 1 noiembrie 1909 [3] Arhivat în , la Wayback Machine..

În calitate de ministru de război al României, pe 14 februarie 1910 generalul Grigore Crăiniceanu a efectuat o inspecție a unităților militare din Garnizoana Pitești. [4] Arhivat în , la Wayback Machine.

În calitate de om de cultură, a fondat "Revista armatei " (1883) și "Cercul publicațiunilor militare" (1889).

Generalul de divizie Grigore Crăiniceanu a îndeplinit funcția de comandant al Armatei a II-a (26 august - 26 septembrie 1916).

Generalului Crăiniceanu i se ia comanda Armatei 2 și numai prietenia cu Ionel Brătianu îl salvează de curtea marțială. Referindu-se la situația acelor zile, maiorul Radu Rosetti, șeful Biroului Operațiuni din Marele Cartier general consemna: „... haosul și zăpăceala domnește în comandamentul și printre trupele Armatei a 2-a. Aflăm că Crăiniceanu a dat ordin de «retragere în marș forțat», locotenent-colonelul Gh. Dabija, sub-șeful de stat major al Armatei 2 insistă să i se ieie imediat comanda lui Crăiniceanu”.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]


Predecesor:
gen. Nicolae Tătărăscu
Șeful Marelui Stat Major al Armatei Române
1 aprilie 19071 noiembrie 1909
Succesor:
gen. Ion Istrati
Predecesor:
Toma Stelian
Ministrul Apărării Naționale
1 noiembrie 190928 decembrie 1910
Succesor:
Nicolae Filipescu