Sari la conținut

Cupa Mitropa

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cupa Mitropa
(Cupa Europei Centrale)
Confederație Europa Europa
Organizator Hugo Meisl
Înființat(ă) în 1927
Desființat(ă) în 1992
Alte nume Zentropa Cup
Campion Cehia AC Sparta Praga (1927)

Slovenia Borac Banja Luka (1992)

Cele mai multe trofee Ungaria Vasas Budapesta (6)
Golgheter Ungaria György Sárosi (49 goluri)
Trofeul Cupei Mitropa

Cupa Mitropa, numită oficial La Coupe de l'Europe Centrale(Cupa Europei Centrale), a fost prima competiție fotbalistică europeană intercluburi. După cel de-al Doilea Război Mondial, începând cu 1951, competiția s-a numit Zentropa Cup.

În anul 1897, cofondatorul clubului Vienna Cricket and Football Club, John Gramlick Sr, pune bazele unei competiții fotbalistice numită Cupa Challenge, în cadrul căreia participau doar cluburile din granițele Imperiului Austro-Ungar, cu precădere din marile orașe: Viena, Budapesta, Praga. Cu toate că în această competiție participau echipe din trei federații de fotbal, ea nu avea caracter internațional, fiind considerată un campionat al Imperiului.

Ideea unei noi competiții

[modificare | modificare sursă]

În urma prăbușirii Imperiului dualist Austro-Ungaria, au apărut noi state naționale: Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia. Aceste state și-au creat ligi profesioniste de fotbal, fiind cele dintâi de pe continentul european (Austria: 1924, Ungaria: 1925, Cehoslovacia: 1926). Șeful Federației Austriece de Fotbal (ÖFB — Österreichischer Fußball-Bund), Hugo Meisl, a avut ideea de a fonda o competiție europeană, iar decizia a fost luată pe 16-17 iulie 1927 în cadrul unei întruniri la Veneția.[1][2][3]

Oficial, turneul s-a numit La Coupe de l'Europe Centrale (Cupa Europei Centrale), dar a fost cunoscut publicului larg ca Mitropapokal(germană), Mitropa Cup(engleză) sau Cupa Mitropa.

Perioada interbelică

[modificare | modificare sursă]
Naţiunile participante în Cupa Mitropa (Perioada Interbelică)

Inițial Hugo Meisl dorea ca pe lângă echipele din Austria, Cehoslovacia și Ungaria să participe și echipe din Germania, însă demersul său a fost împiedicat de două cauze : vecinii germanii nu aveau o ligă națională, iar final campionatului german se desfășura în același timp cu turneul Cupa Mitropa. Prin urmare Heisl este nevoit să accepte în competiție cluburi din Iugoslavia, în dauna celor italiene care nu aveau o ligă națională și nu aveau prestigiul Echipei Naționale a Italiei - "Squadra Azzura". Țările implicate puteau trimite fie Campioana (câștigătoarea campionatului) și Vice-campioana țării, fie Campioana țării și Câștigătoarea Cupei.

În 1927 a avut loc Cupa Mitropa prima ediție a turneului fotbalistic la care au participat câte două echipe din următoarele state: Austria, Ungaria, Cehoslovacia și Iugoslavia. Primele meciuri ale Cupei Mitropa s-au desfășurat pe 14 august.

Se juca în sistem eliminatoriu, cu tur și retur, iar câștigătoarea s-a decis pe 13 noiembrie 1927 ca fiind AC Sparta Praga, câștigând cu 7-4 scor total în fața lui SK Rapid Viena.

Ca urmare a performanțelor slabe ale cluburilor iugoslave și fondarea Seriei A în Italia, echipele iugoslave au fost înlocuite de către cluburile italiene în Ediția a III-a. Creșterea numărului de sud-americani cu cluburile italiene a condus la o îmbunătățire considerabilă în standardul lor de joc și a reprezentat un punct de atracție în celelalte țări participante.

În Ediția a VIII-a, 1934 s-a decis ca cele patru națiuni să participe la turneu cu câte 4 echipe astfel competiția începe cu optimi de finală. Cupa Mitropa avea să devină un fenomen internațional, multe țări din Europa dorind să participe.

În ceea ce privește extinderea competiției, comitetul care se ocupa de organizarea Cupei Mitropa, privea cu o oarecare reticență, deoarece nu dorea ca prestigiul competiției să fie afectat sau fanii să își piardă interesul pentru primele etape. Italienii și cehiii erau în favoarea extinderii dorind să accepte participare cluburilor din România și Iugoslavia, oficialii austieci și maghiari s-au opus ideii.

Și totuși în Ediția a X-a, 1936 se ajunge la un compromis prin acceptarea echipelor din Elveția. Însă echipele din Elveția aveau o serie de condiții. Cele mai bune 4 cluburi elevețiene trebuiau să joace un meci preliminar de calificare cu echipele aflate pe locul 4 în Campionatele Italiei, Ungariei, Austriei și Cehoslovaciei. De altfel s-a decis ca 40% din veniturile de la fiecare meci( minim 3000 de franci elvețieni) să meargă la echipa oaspete. Printre condiții mai figurau: să aibă o zi fixă pentru meciuri, terenuri de iarbă și garduri de sârmă pentru spectatori. În urma diputării meciurilor din runda preliminară toate echipele din Elveția au fost eliminate.

În Ediția a XI-a, 1937 Cupa Mitropa se extinde cu adevărat, praticipând 7 națiuni: Italia, Austria, Ungaria, Cehoslovacia (cu câte trei echpe), Elveția (2 echipe), România și Iugoslavia (câte o echipă,repezentate de campioana țării). Heisl a dorit să aducă și cluburi din Spania, însă demersul său a fost împiedicat de Războiul Civil Spaniol(1936 - 1939).

În Ediția a XII-a, 1938, apar probleme în competiție din cauze politice. Invazia germană și anexarea teritoriului austriac în Regatul German "Deutsche Reich", a împiedicat cluburile austriece să mai participe în Cupa Mitropa. Comitetul de organizare a stabilit cele trei națiuni Italia, Ungaria și Cehoslovacia să participe cu câte 3 echipe, iar România și Iugoslavia cu câte două echipe.

Ediția a XIII-a a Cupei Mitropa din 1939 avea să înceapă startul numai cu 8 echipe: câte două din Italia, Ungaria, Cehoslovacia și câte o echipă din România și Iugoslavia. competiția a început cu sferturile de finală.

Ediția a XIV-a, 1940,(ultima înainte de război), aliniază la start ca și în anul precedent 8 echipe, cu deosebirea echipele cehoslovace și italiene nu mai participă din cauza războiului. Au participat câte trei echipe din Iugoslavia și Ungaria, și două din România. Din păcate turneul va fi abandonat chiar înainte de finala dintre Rapid București și Ferencvaros Budapesta.

Perioada Postbelică

[modificare | modificare sursă]
Naţiunile participante în Cupa Mitropa (Perioada Postbelică)
Președintele și căpitanul Bologna, Renato Dall'Ara (stânga) și Mirko Pavinato (dreapta), cu trofeul sezonului 1961.

După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, evenimentul, numit definitiv Cupa Mitropa, a fost reînviat prin invitație în 1955. În această perioadă au avut loc și două ediții neoficiale: cea din 1951 numită Cupa Zentropa, și cea din 1958, care a luat numele de Cupa Dunării. Cupa a fost deschisă cluburilor din Austria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria și Italia, în timp ce la ediția din 1958 au participat și echipe din România și Bulgaria. Din 1966 modelul organizatoric al cupelor europene prin invitarea echipelor mijlocii excluse din aceasta din urmă.

Pierzându-și treptat din importanță în fața celorlalte competiții continentale, din 1979 Mitropa a fost modificată și transformată, până la ultima ediție din 1992, într-o cupă pentru cluburile câștigătoare ale campionatelor respective de nivel doi: în această ultimă versiune, victoriile celor de la celebrele Milano și Torino. În 1989, cu totul excepțional, s-a organizat și Supercupa Mitropa, meci între Pisa (câștigătorul ediției din 1988) și Baník Ostrava (câștigătorul ediției din 1989).

Finalele Cupei Mitropa

[modificare | modificare sursă]
Ediția Finalele Cupei Mitropa
Țara Câștigătoare Resultate Finaliste Țara
1927  Cehoslovacia AC Sparta Praga 6–2 Rapid Viena  Austria
1–2
1928  Ungaria Ferencváros 7–1 Rapid Viena  Austria
3–5
1929  Ungaria Újpest 5–1 AC Sparta Praga  Cehoslovacia
2–2
1930  Austria Rapid Viena 2–0 AC Sparta Praga  Cehoslovacia
2–3
1931  Austria First Vienna 3–2 Wiener AC  Austria
2–1
1932  Italia Bologna N/A
Nu s-a disputat [note 1]
1933  Austria Austria Viena 1–2 Ambrosiana-Inter  Italia
3–1
1934  Italia Bologna 2–3 Admira Viena  Austria
5–1
1935  Cehoslovacia AC Sparta Praga 1–2 Ferencváros  Ungaria
3–0
1936  Austria Austria Viena 0–0 AC Sparta Praga  Cehoslovacia
1–0
1937  Ungaria Ferencváros 4–2 Lazio  Italia
5–4
1938  Cehoslovacia Slavia Praga 2–2 Ferencváros  Ungaria
2–0
1939  Ungaria Újpest 4–1 Ferencváros  Ungaria
2–2
1940 N/A Rapid București
Ferencváros
 România
 Ungaria
1941–50
Nu s-a disputat
1951  Austria Rapid Viena 3–2 Admira Viena  Austria
1952–54
Nu s-a disputat
1955  Ungaria Vörös Lobogó 6–0 ÚDA Praga  Cehoslovacia
2–1
1956  Ungaria Vasas 3–3 Rapid Viena  Austria
1–1
9–2
1957  Ungaria Vasas 4–0 Vojvodina  Iugoslavia
1–2
1958  Iugoslavia Red Star Belgrade 4–1 Rudá Hvězda Brno  Cehoslovacia
3–2
1959  Ungaria Honvéd 4–3 MTK  Ungaria
2–2
1960
Nu s-a disputat [note 3]
1961  Italy Bologna 2–2 Slovan Nitra  Cehoslovacia
3–0
1962  Ungaria Vasas 5–1 Bologna  Italy
1–2
1963  Ungaria MTK Budapest 2–1 Vasas  Ungaria
1–1
1964  Cehoslovacia AC Sparta Praga 0–0 Slovan Bratislava  Cehoslovacia
2–0
1965  Ungaria Vasas 1–0 Fiorentina  Italy
1966  Italy Fiorentina 1–0 Jednota Trenčín  Cehoslovacia
1966–67  Cehoslovacia Spartak Trnava 2–3 Újpesti Dózsa  Ungaria
3–1
1967–68  Yugoslavia Red Star Belgrade 0–1 Spartak Trnava  Cehoslovacia
4–1
1968–69  Cehoslovacia Inter Bratislava 4–1 Sklo Union Teplice  Cehoslovacia
0–0
1969–70  Ungaria Vasas 1–2 Inter Bratislava  Cehoslovacia
4–1
1970–71  Yugoslavia Čelik Zenica 3–1 Austria Salzburg  Austria
1971–72  Yugoslavia Čelik Zenica 0–0 Fiorentina  Italy
1–0
1972–73  Ungaria Tatabányai Bányász 2–1 Čelik Zenica  Yugoslavia
2–1
1973–74  Ungaria Tatabányai Bányász 3–2 ZVL Zilina  Cehoslovacia
2–0
1974–75  Austria Wacker Innsbruck 3–1 Honvéd  Ungaria
2–1
1975–76  Austria Wacker Innsbruck 3–1 Velež Mostar  Yugoslavia
3–1
1976–77  Yugoslavia Vojvodina RR Vasas  Ungaria
1977–78  Yugoslavia Partizan 1–0 Honvéd  Ungaria
1978–79
Nu s-a disputat
1979–80  Italy Udinese RR Čelik Zenica  Yugoslavia
1980–81  Cehoslovacia Tatran Prešov RR Csepel SC  Ungaria
1981–82  Italy Milan RR TJ Vítkovice  Cehoslovacia
1982–83  Ungaria Vasas RR ZVL Zilina  Cehoslovacia
1983–84  Austria SC Eisenstadt RR Prishtina  Yugoslavia
1984–85  Yugoslavia Iskra Bugojno RR Atalanta  Italy
1985–86  Italy Pisa 2–0 Debrecen  Ungaria
1986–87  Italy Ascoli 1–0 Bohemians Prague  Cehoslovacia
1987–88  Italy Pisa 3–0 Váci Izzó  Ungaria
1988–89  Cehoslovacia Baník Ostrava 2–1 Bologna  Italy
2–1
1990  Italy Bari 1–0 Genoa  Italy
1991  Italy Torino 2–1
(a.e.t)
Pisa  Italy
1992  Yugoslavia Borac Banja Luka 1–1 (a.e.t)
5–3 (p)
BVSC  Ungaria

Campioanele Europei Centrale

[modificare | modificare sursă]
Club Câștigătoare Finaliste Anii câștigători Anii ca finaliste
Ungaria Vasas
6
2
1956, 1957, 1962, 1965, 1970, 1983 1963, 1977
Italia Bologna
3
2
1932, 1934, 1961 1962, 1989
Cehoslovacia Sparta Prague
3
2
1927, 1935, 1964 1930, 1936
Ungaria Ferencváros
2
4
1928, 1937 1935, 1938, 1939, 1940
Austria Rapid Wien
2
3
1930, 1951 1927, 1928, 1956
Iugoslavia Čelik Zenica
2
2
1971, 1972 1973, 1980
Ungaria MTK Budapest
2
1
1955, 1963 1959
Ungaria Újpest
2
1
1929, 1939 1967
Italia Pisa
2
1
1986, 1988 1991
Iugoslavia Red Star Belgrade
2
1958, 1968
Austria Austria Wien
2
1933, 1936
Austria Wacker Innsbruck
2
1975, 1976
Ungaria Tatabányai Bányász
2
1973, 1974
Ungaria Budapest Honvéd
1
2
1959 1975, 1978
Italia Fiorentina
1
2
1966 1965, 1972
Cehoslovacia Spartak Trnava
1
2
1967 1958, 1968
Cehoslovacia Inter Bratislava
1
1
1969 1970
Cehoslovacia Slavia Prague
1
1
1938 1929
Iugoslavia Vojvodina
1
1
1977 1957
Iugoslavia Borac Banja Luka
1
1992
Iugoslavia Iskra Bugojno
1
1985
Iugoslavia Partizan
1
1978
Italia Milan
1
1982
Italia Torino
1
1991
Italia Udinese
1
1980
Italia Ascoli
1
1987
Italia Bari
1
1990
Austria SC Eisenstadt
1
1984
Austria First Vienna
1
1931
Cehoslovacia Baník Ostrava
1
1989
Cehoslovacia Tatran Prešov
1
1981
Cehoslovacia ZVL Zilina
2
1974, 1983
Austria SK Admira Wien
2
1934, 1951
Austria Wiener AC
1
1931
Austria Austria Salzburg
1
1971
Italia Ambrosiana Inter
1
1933
Italia Lazio
1
1937
Italia Atalanta
1
1985
Italia Genoa
1
1990
Cehoslovacia ÚDA Prague
1
1955
Cehoslovacia Slovan Nitra
1
1961
Cehoslovacia Slovan Bratislava
1
1964
Cehoslovacia Jednota Trenčín
1
1966
Cehoslovacia Sklo Union Teplice
1
1969
Cehoslovacia TJ Vítkovice
1
1982
Cehoslovacia Bohemians Prague
1
1987
Iugoslavia Velež Mostar
1
1976
Iugoslavia Prishtina
1
1984
Ungaria Csepel SC
1
1981
Ungaria Debreceni MVSC
1
1986
Ungaria Váci Izzó
1
1988
Ungaria BVSC
1
1992
România Rapid București
1
1940

Titluri pe țări

[modificare | modificare sursă]
Țara Titluri
 Ungaria 16
 Italia 11
 Cehoslovacia 8
 Austria 7
 Yugoslavia

Golgheteri (1927–1940)

[modificare | modificare sursă]
Golgeterii
Locul Fotbalist Club Goluri
1
Ungaria György Sárosi
Ferencvaros TC Budapesta 49
2
Italia Giuseppe Meazza
Ambrosiana Inter 29

Ungaria Géza Toldi
Ferencvaros TC Budapesta
4
Ungaria Gyula Zsengellér
Ujpest TE Budapesta 24

Austria Matthias Sindelar
FK Austria Viena
6
Cehia Oldřich Nejedlý
AC Sparta Praga 21
7 Raymond Braine AC Sparta Praga 19

România Ștefan Auer
Ujpest TE Budapesta
FC Rapid București
9 Franz Weselik SK Rapid Viena 16
10
Cehia/
Austria Josef Bican
SK Rapid Viena
WSC Admira Viena
Slavia Praga
15

Austria Ferdinand Wesely
SK Rapid Viena

Cel mai bun marcator (1951–1992)

[modificare | modificare sursă]
Sezon Jucător Club Goluri
1951 Austria Erich Probst Austria Rapid Wien 5
1955 Ungaria János Molnár Ungaria Vörös Lobogó 9
Ungaria Nándor Hidegkuti Ungaria Vörös Lobogó 9
1956 Ungaria Lajos Csordás Ungaria Vasas 8
1957 Austria Johann Riegler Austria Rapid Wien 5
Ungaria Dezső Bundzsák Ungaria Vasas 5
1959 Ungaria Lajos Tichy Ungaria Budapest Honvéd 9
1960 Iugoslavia Sulejman Rebac Iugoslavia Velez Mostar 4
1961 Cehoslovacia Milan Dolinský Cehoslovacia Red Star Bratislava 7
Cehoslovacia Viliam Hrnčár Cehoslovacia Slovan Nitra 7
1962 Danemarca Harald Nielsen Italia Bologna 11
1963 Ungaria Ferenc Machos Ungaria Vasas 7
1964 Cehoslovacia Václav Mašek Cehoslovacia Sparta Prague 7
1965 Ungaria Lajos Puskás Ungaria Vasas 3
1966 Austria Friedrich Rafreider Austria Wiener Sport-Club 5
1966–67 Ungaria Antal Dunai Ungaria Újpest 9
1967–68 Iugoslavia Vojin Lazarević Iugoslavia Red Star Belgrade 5
1968–69 Cehoslovacia Pavel Stratil Cehoslovacia Sklo Union Teplice 7
1969–70 Ungaria János Farkas Ungaria Vasas 6
1970–71 Iugoslavia Aloise Renich Iugoslavia Čelik Zenica 5
1971–72 Italia Luciano Chiarugi Italia Fiorentina 5
1972–73 Iugoslavia Aloise Renich (2) Iugoslavia Čelik Zenica 4
1973–74 Ungaria Mihai Kyomyuves Ungaria FC Tatabánya 6
1974–75 Cehoslovacia Jaroslav Melichar Cehoslovacia Sklo Union Teplice 3
1975–76 Austria Kurt Welzl Austria FC Wacker Innsbruck 6
1976–77 Ungaria hu⁠(István Kovács (footballer, born 1953))[Kovács (footballer, born 1953)&page=Kov%C3%A1cs+Istv%C3%A1n+%28labdar%C3%BAg%C3%B3%2C+1953%29&targettitle=hu traduceți] Ungaria Vasas 4
1977–78 Iugoslavia Momčilo Vukotić Iugoslavia Partizan 3
1979–80 Italia Nerio Ulivieri Italia Udinese 4
1980–81 Ungaria hu⁠(László Lazsányi)[Lazsányi&page=Lazs%C3%A1nyi+L%C3%A1szl%C3%B3&targettitle=hu traduceți] Ungaria Csepel SC 3
1981–82 Cehoslovacia Jiří Šourek Cehoslovacia Vítkovice 3

Traseul echipelor românești în Cupa Mitropa

[modificare | modificare sursă]
Echipa 1 Scor gen. Echipa 2   Tur     Retur  
Venus București România 5–10 Ungaria Újpest 4–6 1–4
Echipa 1 Scor gen. Echipa 2   Tur     Retur  
Újpest Ungaria 4–5 România Rapid București 4–1 0–4
Ripensia Timișoara România 4–3 Italia Milan 3–0 1–3

Sferturi de finală

[modificare | modificare sursă]
Echipa 1 Scor gen. Echipa 2   Tur     Retur  
Ferencváros Ungaria 9–5 România Ripensia Timișoara 5–4 4–1
Genoa Italia 4–2 România Rapid București 3–0 1–2

Sferturi de finală

[modificare | modificare sursă]
Echipa 1 Scor gen. Echipa 2   Tur     Retur  
Venus București România 1–5 Italia AGC Bologna 1–0 0–5

Sferturi de finală

[modificare | modificare sursă]
Echipa 1 Scor gen. Echipa 2   Tur     Retur  
Hungária MTK Ungaria 1–5 România Rapid București 1–2 0–3
Beogradski SK Regatul Iugoslaviei 4–0 România Venus București 1–0 3–0
Echipa 1 Scor gen. Echipa 2   Tur     Retur  
Građanski Regatul Iugoslaviei 0–0a România Rapid București 0–0 0–0
  • a Meci decis de play-off.
Echipa 1  Scor  Echipa 2
Građanski Regatul Iugoslaviei 1–1b România Rapid București
  • b Meci decis prin tragere la sorți.
Club Sezoane Anii
Venus București 2 1937, 1939
Rapid București 2 1938, 1940
Ripensia 1 1938

  1. ^ Karel Stokkermans (). „Mitropa Cup”. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation. Accesat în . 
  2. ^ Mitropa Cup History – Ref: IFFHS.de
  3. ^ „Mitropa Cup History – Ref: Radio.cz”. 
  4. ^ „ARFTS – Mitropa Cup 1927–1940 Statistics”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]



Eroare la citare: Există etichete <ref> pentru un grup numit „note”, dar nu și o etichetă <references group="note"/>