Tardigrada

Tardigrada
	Hypsibius dujardini
Clasificare științifică
Domeniu:	Eukaryota
Regn:	Animalia
Subregn:	Eumetazoa
Supraîncrengătură:	Ecdysozoa
Încrengătură:	Tardigrada; Spallanzani, 1777
Clase
	Eutardigrada; Heterotardigrada; Mesotardigrada;
	Modifică text

Tardigradele sunt animale nevertebrate de dimensiuni foarte mici, 1,5 - 0,1 mm lungime. Larvele de abia eclozate au până la 0,05 mm. Tardigradele sunt răspândite pe tot globul, de la 6000 m înălțime în Munții Himalaya^[1] până la 4000 metri în adancimile Pâmântului. Aceste animale pot fi găsite în sol și nisip umed, în apele dulci stătătoare sau lin curgătoare, mai rar în mediul marin. Însă, cel mai des tardigradele au fost observate printre asociațiile licheni și mușchi ^[2].

Tardigradele sunt capabile să supraviețuiască în condiții extreme, la temperaturi de -273 °C și +151 °C^[3]^[4], și își păstrează vitalitatea circa un deceniu fără apă ^[5].

Descriere

Capul nu este delimitat de restul corpului scurt, alcătuit din 4 segmente și înzestrat cu 4 perechi de picioare nearticulate ce se termină cu gheare. Cuticula conține chitină și are loc năpârlire periodică. Datorită dimensiunii, aparatul circulator și respirator lipsesc.

Referințe

^ C.Michael Hogan. 2010. Extremophile. eds. E.Monosson and C.Cleveland. Encyclopedia of Earth. National Council for Science and the Environment, washington DC
^ Goldstein, B. and Blaxter, M. (2002). „Quick Guide: Tardigrades”. Current Biology. 12 (14): R475. doi:10.1016/S0960-9822(02)00959-4.
^ Becquerel P. (1950). „La suspension de la vie au dessous de 1/20 K absolu par demagnetization adiabatique de l'alun de fer dans le vide les plus eléve”. C. R. Hebd. Séances Acad. Sci. Paris. 231: 261–263.
^ Radiation tolerance in the tardigrade Milnesium tardigradum^{[nefuncțională]}
^ Crowe, John H.; Carpenter, John F.; Crowe, Lois M. (1998). „The role of vitrification in anhydrobiosis”. Annual Review of Physiology. 60. pp. 73–103. doi:10.1146/annurev.physiol.60.1.73. PMID 9558455.

Bibliografie

Doghel, V. A. Zoologia nevertebratelor. Manual pentru studenții fac.de biol:Trad. din l. rusă de L.F. Voloșciuc și I.V. Melian -Ch.: Lumina, 1989. - 600 p. ISBN 5-372-00405-3

Legături externe

Materiale media legate de Tardigrada la Wikimedia Commons
Un animal cvasi-indestructibil, tardigradul, ar putea proteja ADN-ul uman de razele X, 20 septembrie 2016, R. M., science.hotnews.ro
Tardigrada sau ursul de apă – cel mai rezistent animal de pe Pământ. Poate trăi și în spațiu, 06 octombrie 2018, CeSpun.Eu

[1] C.Michael Hogan. 2010. Extremophile. eds. E.Monosson and C.Cleveland. Encyclopedia of Earth. National Council for Science and the Environment, washington DC

[2] Goldstein, B. and Blaxter, M. (2002). „Quick Guide: Tardigrades”. Current Biology. 12 (14): R475. doi:10.1016/S0960-9822(02)00959-4.

[3] Becquerel P. (1950). „La suspension de la vie au dessous de 1/20 K absolu par demagnetization adiabatique de l'alun de fer dans le vide les plus eléve”. C. R. Hebd. Séances Acad. Sci. Paris. 231: 261–263.

[4] Radiation tolerance in the tardigrade Milnesium tardigradum^{[nefuncțională]}

[5] Crowe, John H.; Carpenter, John F.; Crowe, Lois M. (1998). „The role of vitrification in anhydrobiosis”. Annual Review of Physiology. 60. pp. 73–103. doi:10.1146/annurev.physiol.60.1.73. PMID 9558455.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]