Brânzoaică
Brânzoaică | |
Origine | |
---|---|
Regiunea sau statul | România, Moldova |
Informații | |
Alte ingrediente | făină, ouă, zahăr, lapte, brânză, ulei, sare |
Modifică date / text |
Brânzoaica (denumită și rătișă, grăbițel, palaneț,[1] poale-n brâu,[2] pampuschi[3]) este un fel de plăcintă umplută cu brânză făcută din aluat dospit,[4] fiind un preparat tradițional românesc.
Se umplu de obicei cu brânză de vaci proaspătă (dar există și alte variante de umpluturi) și se coc în cuptor.[5] Există doua variante principale de poale-n brâu: sărate (servite ca aperitiv) și dulci (ca desert).[5] Tradițional, se ung cu smântână sau miere. Pot fi consumate calde sau reci.
Variante
[modificare | modificare sursă]Gastronomul Radu Anton Roman diferențiază rețetele de preparare a brânzoaicelor (muntenești, de Brăila) de cea a poalelor în brâu.[6] În DEX, acestea sunt definite ca fiind „plăcinte cu brânză făcute dintr-o foaie de aluat pătrată, ale cărei colțuri se aduc peste umplutură, formând un fel de plic”.[7]
Există în prezent diverse varietăți de brânzoaice (după formă sau compoziție), mai mult sau mai puțin tradiționale, printre care:
- cu brânză de burduf și mărar (uneori și cu ceapă verde)
- cu urdă
- cu brânză de capră
- cu aluat foietat (rețetă vieneză)
- ochi de bou (cu mai multă umplutură și mai puțin aluat)
- melci (brânzoaice răsucite)
Denumire
[modificare | modificare sursă]Originea numelui „brânzoaice” (sau „brânzoici”) este evidentă. De asemenea, denumirea poate conține o indicație a originii (muntenești, dobrogene, maramureșene, de Brăila etc.).
Denumirea moldovenească „poale-n brâu“ provine din modul de împachetare (respectiv dinspre margine spre centrul plăcintei), prin plierea aluatului peste compoziție, astfel încât acesta să nu iasă din aluat în timpul tratamentului termic.[8]
„Trăgeam deja cu coada ochiului – să nu mă vadă mama și să mă cârpească – la pulpele vânjoase și albe, dezvelite de fetele și femeile din Ohaba când ieșeau la pârâu să bată rufele cu maiul, așa că ideea unei plăcinte „Poale-n brâu” nu putea să-mi dea decât vise fierbinți și insomnii active. Vai, greșeam...”—Radu Anton Roman, „Bucate, vinuri și obiceiuri românești”, p. 252
Obiceiuri și tradiții
[modificare | modificare sursă]În Moldova, se dau de pomană la Moșii de iarnă.[9][10] În Oltenia, se gătesc și se consumă în mod tradițional în Săptămâna albă.[11]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Sinonime- DEX”. Accesat în .
- ^ „Savori urbane”. Accesat în .
- ^ „Primăria Jurilovca. Tradiții și obiceiuri locale”. Accesat în .
- ^ „"Brânzoaică" la DEXonline”. Accesat în .
- ^ a b „Romanian places: Modova”. Accesat în .
- ^ Anton Roman, Radu (). Bucate, vinuri și obiceiuri românești. Paideia. p. 452.
- ^ „"Poală" la DEXonline”. Accesat în .
- ^ Valentin Trufașu. „Cum se prepară celebrele plăcinte „poale-n brâu". Secretele coacerii perfecte a brânzoaicelor”. Accesat în .
- ^ „Imperial Transilvania”. Accesat în .
- ^ „Tradiții păstrate din moși‑strămoși, la Bicaz Chei, de Sfinții Mihail și Gavriil”. Accesat în .
- ^ Delia Mladen. „Tradiții și obiceiuri din Săptămâna Albă, la Crainici, loc binecuvântat”. Accesat în .
|