Oceania

Pentru alte sensuri, vedeți Oceania (dezambiguizare).

Geografie
Oceania

Coordonate	20°S 170°E ({{PAGENAME}}) / 20°S 170°E
Arhipelag	Oceania și Australia[*]
Suprafață	1.260.000 km²
Țară
'





Populație	12.355.695^[1]

Modifică date / text

Cele cinci mari ansambluri ale Oceaniei.

Oceania este numele dat ansamblului insulelor din Oceanul Pacific împreună cu apele lor teritoriale. În general, această denumire se referă la Polinezia (inclusiv Noua Zeelandă) inițial populată de māori, Melanezia (inclusiv Papua Noua Guinee) și Micronezia), iar uneori, și țări ca Australia sau Malaysia.

Introducere

Deși insulele Oceaniei nu formează un continent în adevăratul sens al cuvântului, Oceania este uneori asociată cu insula-continent Australia, din tendința de a împărți tot Pământul în grupări continentale.

În ecologie, Oceania este una dintre cele opt ecozone terestre, zone care constituie cele mai mari regiuni ecologice de pe planetă. Ecozona Oceaniei este formată din toată Micronezia, Fiji și toată Polinezia (cu excepția Noii Zeelande). Noua Zeelandă, împreună cu Papua Noua Guinee, Australia, Insulele Solomon și Noua Caledonie, constituie o ecozonă separată, și anume Ecozona Australasia.

În geonomie, Oceania este un laborator al viitorului devreme ce lumea insulară, mai fragilă dar mai ușor de observat, de studiat și de îngrijit prin soluții inovante pe planul agricol, halieutic și energetic, este deja afectată foarte vizibil de suprapopulație, de încălzirea climei, de întețirea taifunurilor, de ridicarea nivelului mării, de eroziunea solului, de vulcanism, de dispariția speciilor endemice și de proliferarea celor invazive. Ca atare, Oceania apare ca o prefigurare a problemelor și soluțiilor pentru întreaga planetă.

În Oceania, nicio țară nu are granițe terestre (cu excepția frontierei trasate în insula Noua Guinee între partea independentă și partea Indoneziană).

Regiuni și țări

Articol principal: Lista țărilor și teritoriilor nesuverane din Oceania.

Împărțirea tradițională a Oceaniei în Micronezia, Melanezia și Polinezia (după francezul Dumont d'Urville, în 1831) nu mai este considerată ca fiind corespunzătoare cu realitatea geografică-lingvistică de majoritatea geografilor și oamenilor de știință, dar este încă cea mai folosită din motive practice :

Numele regiunii sau teritoriului cu drapel¹	Suprafață (km²)	Populație	Densitate (loc./km²)	Capitală
Australasia
Australia	7.686.850	22.028.000	2,7	Canberra
Noua Zeelandă²	268.680	4.108.037	14,5	Wellington
Teritorii externe australiane:
Insulele Ashmore și Cartier	199
Insula Crăciunului	135	1,493	3.5	Flying Fish Cove
Insulele Cocos	14	628	45,1	West Island
Insulele Mării de Coral	10	4
Insula Heard și Insulele McDonald	372
Insula Norfolk	35	2.114	53,3	Kingston
Melanezia³
Fiji	18.270	856.346	46,9	Suva
Noua Caledonie (Franța)	19.060	240.390	12,6	Nouméa
Papua Noua Guinee⁴	462.840	5.172.033	11,2	Port Moresby
Insulele Solomon	28.450	494.786	17,4	Honiara
Vanuatu	12.200	240.000	19,7	Port Vila
Micronezia
Statele Federate ale Microneziei	702	135.869	193,5	Palikir
Guam (SUA)	549	160.796	292,9	Hagåtña
Kiribati	811	96.335	118,8	South Tarawa
Insulele Marshall	181	73.630	406,8	Majuro
Nauru	21	12.329	587,1	Yaren (de facto)
Comunitatea Insulelor Mariane de Nord (SUA)	477	77.311	162,1	Saipan
Palau	458	19.409	42,4	Melekeok
Insula Wake (SUA)	2	12
Polinezia
Samoa Americană (SUA)	199	68.688	345,2	Pago Pago
Insulele Cook (Noua Zeelandă)	240	20,811	86.7	Avarua
Insula Paștelui (Chile)	163,6	3.791	23,1	Hanga Roa
Polinezia Franceză (Franța)	4.167	257.847	61,9	Papeete
Hawaii (SUA)	16.636	1.360.301	81,8	Honolulu
Niue (Noua Zeelandă)	260	2.134	8,2	Alofi
Insulele Pitcairn (Regatul Unit)	5	47	10	Adamstown
Samoa	2.944	179.000	63,2	Apia
Tokelau (Noua Zeelandă)	10	1.431	143,1	Nukunonu
Tonga	748	106.137	141,9	Nuku'alofa
Tuvalu	26	11.146	428,7	Funafuti
Wallis și Futuna (Franța)	274	15.585	56,9	Mata-Utu
Total	8.536.716	35.669.267	4,2
Total fără Australia continentală	849.866	13.641.267	16,1

Note

¹ Regiuni după cele indicate de UN categorisations/map.
² Noua Zeelandă este constatată des ca parte a Polineziei.
³ Fără insulele indoneziene și Timorul de Est, care sunt considerate ca parți ale Microneziei.
⁴ Papua-Noua Guinee este uneori considerat ca parte din Australasia sau Melanezia.

Alte sensuri

Articol principal: O mie nouă sute optzeci și patru.

În romanul „O mie nouă sute optzeci și patru”, de George Orwell, de la 1949, Oceania este unul dintre cele trei superstate, care își dispută supremația în lume, alături de Eurasia și de Estasia.

Note

^ , United Nations Department of Economic and Social Affairs[*] https://population.un.org/wpp/Download/Files/1_Indicators%20(Standard)/EXCEL_FILES/1_Population/WPP2019_POP_F01_1_TOTAL_POPULATION_BOTH_SEXES.xlsx Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Bibliografie

George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru, Traducere de Mihnea Gafița, Prefața de Vladimir Tismăneanu, Polirom, Iași, 2002.

Lectură suplimentară

Ovidiu Gaceu, Asia, Oceania și Australia, cu o prefață de prof. univ. Gh. Măhăra., Ed. a 3-a.- Oradea Universitatea din Oradea, 2012 186 p.: il.
Lucia Băcanu; Petre V.Coteț, Australia, Oceania, Antarctica: Geografia fizică , București, Editura Didactică și Pedagogică, 184p, cu planșe

Vezi și

[a7611745b629aae99500151a6858af8e-1] , United Nations Department of Economic and Social Affairs[*] https://population.un.org/wpp/Download/Files/1_Indicators%20(Standard)/EXCEL_FILES/1_Population/WPP2019_POP_F01_1_TOTAL_POPULATION_BOTH_SEXES.xlsx Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[1]