cadă
Vezi și : cada, cáda, Čada |
Etimologie
Din latină cada, cadus < origine greacă ϰάδον (kádon). Confer albaneză kadë, slavă kadĩ spaniolă cadozo.
Pronunție
- AFI: /ˈka.də/
Substantiv
Declinarea substantivului cadă | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | cadă | căzi |
Articulat | cada | căzile |
Genitiv-Dativ | căzii | căzilor |
Vocativ | ' | ' |
- vas mare pentru îmbăiat; baie, vană.
- A intrat în cadă să se îmbăieze.
- recipient mare, deschis, din lemn, din metal, din beton etc.; în care se introduc lichidele folosite în diverse operații tehnologice.
- vas mare din doage, întrebuințat la prepararea vinului, a rachiului etc.; zăcătoare.
Sinonime
- 1: baie, vană, (înv. și pop.) scăldătoare, (înv. și reg.) scăldătură, (Mold., Bucov. și Transilv.) feredeu, (Transilv., Ban. și Mold.) scaldă, (prin Transilv.) șiroadă
- 3: zăcătoare
Traduceri
o baie
|
zăcătoare
Etimologie
Din cădea.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la conjunctiv prezent pentru cădea.
- forma de persoana a III-a plural la conjunctiv prezent pentru cădea.