Județul Covasna

Pentru alte utilizări ale toponimicului, vedeți pagina de dezambiguizare Covasna (dezambiguizare).

Covasna (în maghiară Kovászna) este un județ situat în sud-estul Transilvaniei, în zona centrală a României. Reședința județului este municipiul Sfântu Gheorghe. Cu excepția sudului extrem al județului, teritoriul acesta face parte din Ținutul Secuiesc, o regiune istorică și etnografică caracteristică, locuită majoritar de secuii maghiari. Astfel, conform datelor recensământului din 2011, peste 73% din locuitorii județului s-au declarat maghiari.

Județul Covasna

Kovászna megye

— Județ —

Drapel

Stemă

Județul Covasna (România)

Poziția geografică în România

Coordonate: 45°54′N 26°02′E / 45.9°N 26.03°E

Reședință

Componență

municipii
orașe
Comune

Guvernare

- președinte al Consiliului Județean Covasna[*]

Sándor Tamás

(UDMR, 2008)

- Prefect

Sebastian Cucu (PSD)

Suprafață

- Total

3.710 km²

Populație (2011)

- Total

206,261 locuitori

- Densitate

55,6 loc./km²

Fus orar

UTC+2

Prefix telefonic

67

Indicativ autovehicule

CV

Locul după populație

41

Prezență online

http://www.covasna.info.ro/
GeoNames

OpenStreetMap relation

Harta României cu județul Județul Covasna indicat

Județul fost înființat în anul 1968, după desființarea Regiunii Brașov. Cea mai mare parte a teritoriului județului a făcut parte în perioada interbelică din județul Trei Scaune, cu reședința la Sfântu Gheorghe, și din județul Odorhei, cu reședința la Odorhei. Județul Covasna se află situat în centrul României, în partea internă a Carpaților de Curbură.

Vecini

Județul Covasna se învecinează în est cu județul Bacău și județul Vrancea, în sud-est cu județul Buzău, în sud-vest cu județul Brașov iar în partea de nord cu județul Harghita. Situat în partea de sud-est a Transilvaniei, teritoriul acestui județ este legat de spațiul extracarpatic prin pasurile Buzău și Oituz precum și prin mai multe trecători ale Carpaților Răsăriteni.

Suprafață

Suprafața totală este de aproximativ 3.705 kmp.

Relief

Teritoriul județului include în limitele sale o unitate geomorfologică foarte complexă, cu pronunțate diferențe de altitudine și masivitate, rezultate în urma mișcărilor tectonice, distingându-se două zone bine conturate: depresionară și muntoasă.

Zona de munte

Munții ocupă mai mult de jumătate din suprafața județului și au vârfurile teșite și sunt acoperiți în marea lor majoritate de păduri.

Munții Baraolt, situați în partea de vest a județului, pe direcția nord-vest, cu vârfuri cuprinse între 700 și 900 m.(Dealu Mare de 732 m, Bodoș de 820 m, Vârful Foarfecii de 867 m, Culmea Ascuțită de 934 m.)
Munții Harghita, la nord de Munții Baraolt, sunt prezenți pe teritoriul județului Covasna cu partea lor vestică, cu înălțimi ce variază între 900 și 1.100 m, având însă și câteva vârfuri pe care se află urmele unor cratere vulcanice ce au înălțimi ce ajung până la 1.558 m.(La Vârful Mare cu 1.196 m, Pilișca Mare cu 1.373 m, Tărăboiu cu 1.391 m. ) în Muntele Cucului.
Munții Bodoc se află în partea nord-centrală a județului, întinzându-se între Tușnad și Angheluș pe o lungime de 30 km, cu înălțimi între 800 și 1.100 m, unele depășind aceste înălțimi: Sorocul Lung-1.170 m, Boboc-1.193 m, Vârful Pădurii-1.213 m, Sarheghi-1.225 m. și Cărpiniș cu 1.241 m.
Munții Nemira (cu sectorul lor sudic) în partea nord-vestică a județului.Partea vestică a acestor munți se caracterizează, în general, prin înălțimi cuprinse între 800 și 1.200 m.(Vârful Poiana cu 1.040 m. și Polia cu 1.199 m.), însă partea estică este formată din masivul muntos cu vârfurile cele mai înalte (Vârful Nemira-Țiganca cu 1.626 m. și Șandru Mare cu 1.640 m.).
Munții Vrancei aparțin județului Covasna numai prin nivelul de cea mai mare altitudine, prin vârfurile cu înălțimi de peste 1.500 m: Vârful Lepșii cu 1.390 m, Vârful Mușat cu 1.503 m, Vârful Astagul Mare cu 1.526 m, Vârful Izvoarele Putnei cu 1.534 m, Vârful Anișoara cu 1.645 m. și Vârful Lăcăuți cu 1.777 m.
Munții Brețcului mărginiți la vest de Depresiunea Târgu Secuiesc, iar la est de izvoarele Oituzului și ale râului Bâsca Mare. Înalțimile cele mai mari sunt: Vârful Bariț cu 1.193 m, Vârful Chiuzul Păpăuți cu 1.320 m, Vârful Piatra Șoimului cu 1.337 m. și Vârful Pilișul Covasnei cu 1.369 m.
Munții Buzăului
Munții Întorsurii sau Clăbucetele Întorsurii, au altitudini mai reduse doar câteva culmi depășind 1.000 m: Vârful Chirușul Mare-1.012 m, Vârful Cașcut-1.079 m. și Vârful Tistaș cu 1.167 m.
Bazinetul Comandău

Zona depresionară

Harta administrativă a Județului Covasna 3D

Depresiunea Baraolt situată în partea de nord-vest a județului încadrată de Munții Perșani și Baraolt.
Depresiunea Sfântu Gheorghe, partea central-nordică a Depresiunii Brașovului, delimitată de Munții Baraolt, Bodoc și Culmile Tărlungului, se întinde pe o lungime de aproximativ 30 km. și o lățime de 10–12 km.
Depresiunea Târgu Secuiesc, partea estică a Depresiunii Brașov, delimitată din nord-vest și din nord de Munții Bodocului și Munții Nemirei, din sud și sud-est de Munții Brețcului și Munții Întorsurii iar din sud-vest de culoarul piemontan de la Reci.

Apele județului

Râul Olt este principala arteră hidrografică, pe teritoriul județului Covasna având o lungime de aproximativ 150 km. și colectează majoritatea cusurilor din această zonă.
Râul Negru, afluentul cel mai important al Oltului străbate partea estică a județului de la nord-est spre sud-vest și izvorăște din versantul sudic al vârfului Șandru Mare (Munții Nemira).
Râul Buzău cu afluenții Bâsca Mare și Bâsca Mică, traversează partea de sud și sud-est a județului.

Teritoriul județului Covasna este bogat în izvoare de ape minerale înșiruite de-a lungul a două linii orientate pe direcția nord-sud, prima pe versantul vestic al Munților Bodoc unde găsim izvoarele de la Băile Șugaș, Bodoc, Arcuș, Balvanyos, Micfalău și Malnaș-Băi cu ape carbogazoase, bicarbonate, potasice, calcice, magnezice, cloruro-sodice etc.

Climă

Județul Covasna are o climă moderată, cu veri călduroase și ierni geroase. Maxima absolută a temperaturii a fost de 39,3 grade și a fost înregistrată în anul 1952 în localitatea Păpăuți iar minima absolută, de -35,2 grade, a fost înregistrată la Întorsura Buzăului în anul 1947.

Flora și fauna

Flora cuprinde o mare varietate de:

arbori: molid, fag, stejar, gorun, mesteacăn, arin, răchită, salcie.;
arbuști: alunul, murul.;
ierburi și specii de flori: coada șoricelului, păiuș, cinci degete, firuța, pelinul, rogozul, papura, lintița, săgeata apei, brebenei, brândușă.

Fauna este foarte variată, grație mulțimii biotopurilor întâlnite din valea Oltului până pe vârful muntelui, alcătuită din specii de mamifere, păsări, reptile și amfibieni.

Rețeaua căilor rutiere

Rețeaua căilor feroviare

Tronson Sfântu Gheorghe-Covasna-Brețcu
Tronson Sfântu Gheorghe-Bodoc-Tușnad-Miercurea Ciuc
Tronson Sfântu Gheorghe-Brașov

Populația

Harta etnică a Județului Covasna, bazată pe recensâmăntul din 2011.

Județul Covasna are o populație de 222.449 locuitori, din care peste 59% trăiesc în mediul rural. În județul Covasna, există 164.158 etnici maghiari, adică 73,7% din totalul populației.

Componența etnică a județului Covasna

Români (23,3%)

Maghiari (73,79%)

Romi (2,7%)

Populația Județului Covasna:

maghiari – 164.158
români – 51.790
romi – 5.973

Județul Covasna - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Scurt istoric

Teritoriul județului Covasna a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri, începând încă din paleolitic, după cum o dovedesc săpăturile arheologice făcute la Lădăuți, Sita Buzăului sau Valea Brădetului. Trecerea la neolitic începe cu purtătorii culturii Storcevo-Criș, cea mai mare densitate a descoperirilor acestei culturi este atestată în Depresiunea Târgu Secuiesc (Leț).

După cultura Storcevo-Criș o largă răspândire va cunoaște în această parte a Transilvaniei, cultura Boian, urmată de cultura Precucuteni care după toate probabilitățile se naște în aria Carpaților Răsăriteni, zona de confluență a culturii Boian și a ceramicii liniare. În perioada de tranziție de la eneolitic la epoca bronzului pe teritoriul județului a fost răspândită cultura Coțofeni urmată de cultura Schneckenberg, atribuită celei de a doua părți a epocii bronzului. Bronzul mijlociu aparține culturii Wietemberg care domină toată Transilvania, pe teritoriul județului Covasna această cultură este reprezentată prin cetățile descoperite la Turia, Țufalău și Pădureni.

În perioada târzie a bronzului apare cultura Noua, descoperiri privind această cultură fiind făcute la Zoltan și Brăduț. Cercetările efectuate pe teritoriul județului Covasna au relevat perioada de început a epocii fierului. Recent, în orașul Sfântu Gheorghe a fost descoperită o așezare aparținând culturii Gâva. Numeroasele descoperiri și săpături sistematice au dovedit o intensă locuire de către daci pe întreg teritoriul județului, una din cele mai importante cetăți dacice este cercetată la Cetatea Zânelor de lângă orașul Covasna. Despre viața economică intensă desfășurată de daci în această zonă stau mărturie numeroasele tezaure monetare, ceea ce ne arată că dacii de aici aveau legături comerciale cu orașe grecești aflate la mare distanță dar și cu lumea romană.

În perioada romană pe cuprinsul întregului județ a pulsat o viață intensă, dovadă fiind numeroasele descoperiri făcute, printre care se înscriu castrele romane de la Brețcu (Augustia), Boroșneu Mare, Comolău / Reci și Olteni, ce intrau în sistemul defensiv al Daciei Romane. Pentru perioada postromană este atestată cultura Sântana de Mureș-Cerneahov (secolul al IV-lea).

Pentru secolul al V-lea și secolul al VII-lea sunt atestate urme ale gepizilor iar perioada dintre secolul al VI-lea și secolul al XII-lea a fost marcată de pătrunderi în mediul autohton de populații migratoare (slavi, maghiari, avari, etc).

În secolul al XII-lea dar și în secolul al XIII-lea această zonă a fost colonizată de secui.

Economie

Importanța economică a acestui județ este bazată pe bogăția subsolului în hidrominerale și gaze mofetice. Rezervele de ape minerale de mai multe tipuri hidrochimice, sunt valorificate pe scară industrială sub forma apelor minerale îmbuteliate (Biborțeni, Malnaș, Vâlcele, Șugaș). Zăcămintele de bioxid de carbon sunt folosite în stațiunile balneoclimaterice de la Covasna și Malnaș în tratamentul unor boli digestive, boli de nutriție și boli cardiovasculare. Un rol important în economia județului îl au: industria constructoare de mașini și echipamente agricole (Sfântu Gheorghe); industria de prelucrare a lemnului și confecționarea de mobilier (Târgu Secuiesc); industria textilă, de confecții și tricotaje; industria alimentară prin prelucrarea cărnii și a laptelui; agricultura prin exploatarea terenurilor și creșterea animalelor; turismul etc.

Județul Covasna, cel mai mic din România ca număr de locuitori, a fost un reper pentru industria construcțiilor de mașini, dar și un simbol pentru piața de tutun din România, aici producându-se până în urmă cu circa patru ani mărcile de țigări Carpați și Snagov.^[1] Cele circa 4.600 de companii active în județ au realizat împreună o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de euro în anul 2013, ceea ce plasează Covasna pe ultimele locuri în România la acest capitol alături de Caraș-Severin, Vaslui și Botoșani și în fața celui mai slab județ din România-Mehedinți, în care firmele au avut un rulaj total de 0,9 mld. euro.^[1]

În anul 2004, Zona Covasna-Harghita concentra cele mai multe firme implicate în industria confecțiilor din țară.^[2] În 2001, chiar, ambasadorul de atunci al Statelor Unite, James Rosapepe era impresionat de faptul că zona Târgu Secuiesc deține supremația mondială în ce privește numărul de pantaloni pe cap de locuitor.^[2] "Ar trebui ca locul să se numească "Valea Pantalonilor", afirma ambasadorul, făcand analogie la celebrul "Silicon Valley" din California.^[2]

Monumente și atracții turistice

Mestecănișul de la Reci (sit Natura 2000)
Mestecănișul de la Reci și Bălțile de la Ozun-Sântionlunca (rezervație naturală)
Cheile Vârghișului
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului (arie naturală protejată)
Turbăria Ruginosu
Peștera Gaura Tătarilor Vârghiș
Peștera Puturosul de la Balvanyos
Lacul Moacșa
Planul Înclinat de la Comandău Covasna
Balta dracului din stațiunea Covasna
Pasul Vadaș din Munții Baraolt, Aita Mare
Biserica de lemn din Poian, construcție 1762, monument istoric
Biserica fortificată din Zăbala, construcție secolul al XIV-lea
Bicerica reformată de la Araci, construcție secolul al XIV-lea
Biserica reformată din Belin, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
Biserica reformată de la Biborțeni, construcție secolul al XVI-lea
Biserica reformată din Bicfalău, construcție secolul al XV-lea, monument istoric
Biserica Sfântul Nicolae din Brețcu, construcție 1783, monument istoric
Mănăstirea Mărcuș
Mănăstirea Schimbarea la Față de la Sita Buzăului
Cetatea Păgânilor, Balvanyos construcție secolul al X-lea
Cetatea țărănească de la Cernat, construcție secolul al XII-lea
Cetatea Sfântu Gheorghe
Cetatea țărănească de la Ilieni, monument istoric și de arhitectură din secolul al XV-lea
Cetatea țărănească de la Aita Mare, construcție secolul al XVI-lea
Cetatea Zânelor, Covasna

Harta politică a județului Covasna

Politică și administrație

Județul Covasna este administrat de un consiliu județean format din 30 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de Sándor Tamás de la UDMR, iar componența politică a Consiliului este următoarea:^[3]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Uniunea Democrată Maghiară din România	22
	Partidul Social Democrat	3
	Partidul Național Liberal	3
	Alianța pentru Unirea Românilor	2

Diviziuni administrative

Articol principal: Listă de localități din județul Covasna.

Județul este format din 45 unități administrativ-teritoriale: 2 municipii, 3 orașe și 40 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Covasna.

Stemă	Nume	Tip de localitate	Populație
Municipii și orașe
	Sfântu Gheorghe	municipiu reședință de județ	56.006
	Târgu Secuiesc	municipiu	18.491
	Baraolt	oraș	8.672
	Covasna	oraș	10.114
	Întorsura Buzăului	oraș	7.528
Comune
	Aita Mare	comună	1.715
	Arcuș	comună	1.519
	Barcani	comună	3.688
	Belin	comună	2.859
	Bixad	comună	1.799
	Bodoc	comună	2.553
	Boroșneu Mare	comună	3.097
	Brateș	comună	1.531
	Brețcu	comună	3.550
	Brăduț	comună	4.728
	Bățani	comună	4.403
	Catalina	comună	3.378
	Cernat	comună	3.978
	Chichiș	comună	1.537
	Comandău	comună	1.006
	Dalnic	comună	956
	Dobârlău	comună	2.135
	Estelnic	comună	1.182
	Ghelința	comună	4.815
	Ghidfalău	comună	2.660
	Hăghig	comună	2.315
	Ilieni	comună	2.036
	Lemnia	comună	1.936
	Malnaș	comună	1.087
	Mereni	comună	1.324
	Micfalău	comună	1.805
	Moacșa	comună	1.201
	Ojdula	comună	3.519
	Ozun	comună	4.430
	Poian	comună	1.768
	Reci	comună	2.304
	Sita Buzăului	comună	4.584
	Sânzieni	comună	4.582
	Turia	comună	4.027
	Valea Crișului	comună	2.307
	Valea Mare	comună	1.051
	Vâlcele	comună	4.475
	Vârghiș	comună	1.647
	Zagon	comună	5.282
	Zăbala	comună	4.597

Note

^ ^a ^b Cum arată economia județului Covasna, unde doar o companie a reușit să treacă pragul de 100 milioane de euro, 7 august 2014, Mădălina Panaete, Ziarul financiar, accesat la 6 ianuarie 2016
^ ^a ^b ^c Confectiile romanesti cauta solutii la ofensiva producatorilor din Asia, 7 decembrie 2004, Cecilia Stroe, Ziarul financiar, accesat la 29 iunie 2015
^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 27 octombrie 2024.

Bibliografie

Județul Covasna, Monografie, Stanca Constantin, Ráduly Gitta. Editura Sport Turism București 1980.
Repertoriul Arheologic al județului Covasna, Seria Monografii Arheologice I. Valeriu Cavruc. ISBN 973-0-00-735-7
Județul Covasna, Ion Pișota, Elena Mihai, Maria Ivănescu. Editura Academiei R.S.R. București 1975.
Etnii și confesiuni religioase în Regiunea de Dezvoltare Centru a României. Observații geodemografice, I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț, în Comunicări științifice, Vol. VI., Mediaș, 2007.

Lectură suplimentară

Românii din Covasna și Harghita
Grama Brescan, Ana. Românii sud transilvăneni în secolul al XIX-lea. Județul Covasna. Contribuții documentare. Covasna, Editura Arcuș, 2007, 207 p. În loc de prefață de dr. Ioan Lăcătușu.