Wikipedia

Elena Alistar

medic și om politic român, membru al Sfatului Țării
Pentru alte persoane cu numele respectiv, vedeți Alistar.
Elena Alistar

Imaginea Elenei Alistar pe o marcă poștală din Republica Moldova
Date personale
Născută Modificați la Wikidata
Vaisal, Odesa, Ucraina Modificați la Wikidata
Decedată1955 (81 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Pucioasa, Dâmbovița, România[2] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăCimitirul Bellu Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiemedic[*]​
politiciană Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași  Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Național Moldovenesc  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Elena Alistar (n. , Vaisal, Odesa, Ucraina – d. 1955, Pucioasa, Dâmbovița, România) a fost un medic și om politic român, care a făcut parte din Sfatul Țării din Basarabia[3][4].

A fost mătușa scriitoarei Magda Isanos.[5]

Biografie

modificare

După cum menționează sursele istorice. Elena Alistar este de origine din Basarabia, fiind născută în familia preotului Vasile Bălan și a soției acestuia, Elisabeta.[6][7] A făcut școala primară la Congaz, în județul Cahul și apoi a urmat Școala Eparhială de la Chișinău. Aici îl cunoaște pe tânărul teolog Dumitru Alistar cu care se căsătorește. Își urmează soțul devenit preot și activează ca învățătoare începând cu anul 1890 în localitațile Văleni, Roșu, Zărnești din jud. Cahul și Rezeni, jud. Chișinău.[6] După ce i-a decedat soțul, la îndemnul publicistului Mihai Vântu a plecat în România, la Iași, unde între 1909-1916 a urmat Facultatea de Medicină a Universității. A fost arestată pentru „activitate naționalistă” împreună cu membrii grupării lui Daniel Ciugureanu deoarece susținea necesitatea eliberării prin forță a Basarabiei de sub stăpânirea rusă.[8] În 1916 a fost mobilizată în armată ca medic militar. A continuat să profeseze la Spitalul Costiujeni de lângă Chișinău.

Membră a Partidului Național Moldovenesc, a fost aleasă deputat din partea ținutului Cetatea Albă în Sfatul Țării.[9][10] Este singura femeie deputat cunoscută astăzi care a luat parte activ la evenimentele politice ce au condus Basarabia către Unirea cu România. La data de 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu România.

Elena Alistar a fondat Liga Culturală a Femeilor din Basarabia. A fost președinte al Partidului Poporului, înființat de Mareșalul Averescu, originar, de asemenea, din Ismail, Bugeac - Basarabia istorică, comuna Babele, actualmente în Ucraina. Ziarul România nouă, fondat și condus de Onisifor Ghibu, a găzduit mai multe articole semnate de Elena Alistar.[11] În 1927 fondează în Basarabia Gruparea Femeilor Române[12] S-a evidențiat în activitatea Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române care își desfășura activitatea sub patronajul doamnei Alexandrina Cantacuzino.[13] După 28 iunie 1940 s-a refugiat în România. După ce a locuit o vreme la Iași este arestată de regimul comunist [14] și trimisă la Pucioasa, județul Dâmbovița unde a și decedat în 1955.[15] Rămășitele pământești i-au fost aduse peste câțiva ani la Cimitirul Bellu din București.[16]

Lucrări

modificare
  • Elena Alistar - Mișcarea feministă din Basarabia. Începuturi și realizări. Spre un viitor mai frumos. În: Mișcarea Feministă. 1. Nr. 1 (1933): 2.

Galerie

modificare
  •  
    Timbru din Republica Moldova, 1998
  •  
    Palatul Sfatului Ţării (10 decembrie 1918)

Note

modificare
  1. ^ Elena Alistar, Faceted Application of Subject Terminology, accesat în  
  2. ^ https://mvu.ro/index.php/category/basarabia_personalitati/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Clark, Charles Upson: Bessarabia: Russia and Roumania on the Black Sea. Dodd, Mead & Company, 1927. p. 151.
  4. ^ „Liceul Alistar”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești, Editura Litera, 2011, ISBN 978-606-600-246-2.
  6. ^ a b „Natașa PETEU: Unica femeie deputat din Sfatul Țării: Elena ALISTAR, un exemplu de conștiință politică”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Ion Gherman: Românii din jurul României. Editura Vremea 2003. p. 449.
  8. ^ Mariana Hausleitner: Deutsche und Juden in Bessarabien, 1814-1941: zur Minderheitenpolitik Russlands und Grossrumäniens. IKGS Verlag, 2005. p. 54.
  9. ^ Ioan Răducea, „Românii din Bugeac” Arhivat în , la Wayback Machine., Revista română, Anul X, nr. 2 (36), iunie 2004.
  10. ^ Iurie Colesnic: Femei din Moldova: enciclopedie. Museum, 2000. p. 12
  11. ^ Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută. Articolul: Elena Alistar. Ed. UNIVERSITAS, Chișinău, 1993, pp. 202-207
  12. ^ Iurie Colesnic: Femei din Moldova: enciclopedie. Museum, 2000. p. 15
  13. ^ Francisca de Haan, Krasimira Daskalova, Anna Loutfi: Biographical Dictionary of Women's Movements and Feminisms in Central, Eastern, and South Eastern Europe: 19th and 20th Centuries. Central European University Press, 2006. p. 118.9
  14. ^ Ivănoiu, Tamara: Amintiri din Basarabia
  15. ^ Ioan Lăcustă: De la o unire la alta: memorie sau memorialiști 1859-1918.Editura Albatros, 2005. p. 257
  16. ^ Bejan, Vlad, Românii din sudul Basarabiei, Editura Fundatiei "Axis", Iași 1998 pp.89-90

Bibliografie

modificare
  • Chiriac, Alexandru: Mic dicționar al membrilor Sfatului Țării, Chișinău, Patrimoniu, 1992
  • Bejan, Vlad, Românii din sudul Basarabiei, Editura Fundatiei "Axis", Iași 1998 ISBN 973-98600-2-8
  • Clark, Charles Upson: Bessarabia: Russia and Roumania on the Black Sea. Dodd, Mead & Company, 1927.
  • Colesnic, Iurie: Femei din Moldova: enciclopedie. Museum, 2000. ISBN 9975905420, ISBN 9789975905428.
  • Chiriac, Alexandru: Membrii Sfatului Țării (1917-1918), Editura Fundației Culturale Române, București 2001
  • Gherman, Ion: Românii din jurul României. Editura Vremea 2003.
  • Hausleitner, Mariana: Deutsche und Juden in Bessarabien, 1814-1941: zur Minderheitenpolitik Russlands und Grossrumäniens. IKGS Verlag, 2005. ISBN 398088838X ISBN 9783980888387.
  • de Haan, Franziska; Daskalova, Krasimira; Loutfi, Anna: Biographical Dictionary of Women's Movements and Feminisms in Central, Eastern, and South Eastern Europe: 19th and 20th Centuries. Central European University Press, 2006. ISBN 9637326391 ISBN 9789637326394
  • Lăcustă, Ion: De la o unire la alta: memorie sau memorialiști 1859-1918. Editura Albatros, 2005. ISBN 9732410868 ISBN 9789732410868
  • Colesnic, Iurie: Generația Unirii, Chișinău, Ed. Museum
  • Colesnic, Iurie: Sfatul Țării, Enciclopedie, Chișinău, Ed. Museum, 1998
  • Cerbușcă, Pavel; Mardare, Constantin (concepție, selecție, scenariu): Vatra veșniciei- Răzeni. Chișinău - Baștina-RADOG, pp. 111–112

Legături externe

modificare



Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Elena_Alistar&oldid=15972625