nuntă

See also: nuntã

Romanian

nuntă

Etymology

Probably derived as a singular form from the plural, nunți, from an earlier hypothetical *nupți, from Latin nuptiae (“wedding”), from nupta (“bride”), from nūbere (“marry”). Compare Italian nozze, Aromanian numtã.

Pronunciation

• IPA^(key): /ˈnun.tə/

• Audio:

  (file)

• Rhymes: -untə
• Hyphenation: nun‧tă

Noun

nuntă f (plural nunți)

1. wedding (marriage ceremony)

Declension

Declension of nuntă

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) nuntă	nunta	(niște) nunți	nunțile
genitive/dative	(unei) nunți	nunții	(unor) nunți	nunților
vocative	nuntă, nunto		nunților

Derived terms

• nunti

See also

• căsătorie